Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România trebuie să mențină modelul de gestionare bazat pe o disciplină fiscală riguroasă și o reducere a risipei. Într-o postare de pe Facebook, oficialul a subliniat importanța continuării direcției impuse de guvernarea Bolojan pentru a asigura stabilitatea economică. Strategia propusă vizează creșterea investițiilor și o utilizare optimă a fondurilor europene, evitând totodată rostogolirea datoriei publice către generațiile viitoare.
Conform datelor prezentate de Alexandru Nazare, deficitul bugetar a scăzut la 2,89% din PIB, în comparație cu nivelul de 4,51% înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție reprezintă o diminuare nominală de aproximativ 27 de miliarde de lei a deficitului. Ministrul a precizat că această ajustare bugetară a fost realizată prin procese de prioritizare a cheltuielilor, fără a recurge la tăieri masive, menținând astfel un echilibru între stabilitate și dezvoltare.
În ceea ce privește investițiile publice, acestea au atins suma de peste 97 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului. Această valoare depășește cu aproximativ 25 de miliarde de lei nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent. Alexandru Nazare a explicat faptul că aproape 70% din aceste plătri sunt finanțate prin PNRR și fonduri europene, atingând un volum comparabil cu întreaga cheltuială pentru investiții a României din anul 2023.
Totuși, povara financiară a statului rămâne semnificativă, deoarece România a plătit peste 42 de miliarde de lei doar pentru dobânzi în primele opt luni ale anului. Alexandru Nazare a avertizat că aceste sume colosale afectează resursele care ar putea fi direcționate către serviciile publice. În contextul evaluării de către agenția S&P, ministrul a subliniat că menținerea credibilității fiscale depinde de rezultate concrete, predictibilitate și continuitatea politicilor responsabile.
Anul viitor este anticipat ca fiind unul dificil, din cauza presiunilor de consolidare a capacității de apărare și a nevoii de a plăti hotărâri judecătorești restante. De asemenea, se preconizează necesitatea de a recupera puterea de cumpărare în sectorul public, după perioade fără indexarea salariilor și pensiilor. Pe măsură ce granturile din PNRR vor scădea, economia va trebui să treacă către un model bazat pe capital privat și fonduri de coeziune.
Gestionarea deficitului și a datoriei publice este un proces continuu care influențează direct indicatorii macroeconomici ai țării. În cadrul Uniunii Europene, monitorizarea acestor indicatori este esențială pentru stabilitatea financiară, iar deciziile privind consolidarea fiscală sunt adesea corelate cu capacitatea de absorbție a fondurilor structurale și a mecanismelor de sprijin economic oferite de comunitate.