Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că procesul de reducerea deficitului bugetar al României urmează o traiectorie constantă, fără nicio abatere de la responsabilitatea fiscală. Conform acestor afirmații, efortul de ajustare este necesar pentru a evita rostogolirea datoriei publice către generațiile viitoare. Alexandru Nazare a subliniat că această consolidare fiscală trebuie să fie realizată într-un mod care să nu sacrifice dezvoltarea pe termen lung a țării.
Datele recente publicate pentru primele 8 luni ale anului confirmă o scădere semnificativă a deficitului bugetar. Acesta a coborât la 2,89% din PIB, în comparație cu nivelul de 4,51% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni nominali, această scădere reprezintă o reducere a deficitului cu aproape 27 de miliarde de lei. Alexandru Nazare a menționat că acest rezultat este continuarea efortului demarat de guvernul Ilie Bolojan în vara anului trecut.
În ciuda măsurilor de consolidare, investițiile publice au cunoscut o creștere, ajungând la peste 97 de miliarde de lei în doar 8 luni. Această sumă este cu aproximativ 25 de miliarde de lei mai mare decât nivelul înregistrat în primele 8 luni ale anului precedent. Alexandru Nazare a precizat că această valoare este aproape egală cu totalul investițiilor realizate de România în întreg anul 2023. Aproximativ 70% din aceste plătri sunt finanțate prin fonduri europene și PNRR.
Ministrul a explicat faptul că consolidarea fiscală reprezintă un exercițiu dificil, deoarece România a crescut în ultimii ani prin consum pe datorie. Procesul implică alegeri complexe, prioritizare și un control strict asupra cheltuielilor pentru a identifica resurse pentru investiții. Modelul propus de Alexandru Nazare presupune mai puțină risipă, mai multă disciplină și o utilizare optimă a banilor europeni. El a avertizat că nu există motive de relaxare în acest proces.
Un aspect critic menționat de Alexandru Nazare este costul financiar al datoriei de stat. În primele 8 luni ale anului, România a plătit peste 42 de miliarde de lei pentru dobânzi. Ministrul a avertizat că credibilitatea fiscală și ratingul de țară afectează direct economia, deoarece costul finanțării statului este suportat de societate. Această situație limitează resursele pe care guvernul le poate aloca serviciilor publice sau altor investiții esențiale.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici, precum deficitul bugetar și datoria publică, este un proces continuu pentru autoritățile fiscale. Reducerea deficitului este strâns legată de capacitatea statului de a accesa fonduri europene și de a menține un rating de credit stabil. Aceste elemente influențează direct costul împrumuturilor pe care statul le contractă pe piețele internaționale pentru a finanța proiectele de infrastructură și dezvoltare.