Ajustarea fiscală necesară pentru atingerea țintei de deficit de 3% din PIB până în 2031 se confruntă cu un spațiu tot mai îngust pentru noi majorări de taxe. În ultimul an, creșterea fiscalității a generat presiune atât asupra companiilor, cât și asupra populației, în timp ce economia românească resimte efectele acestor măsuri, cu o creștere estimată la doar 0,7% pentru anul curent. România trebuie să găsească un echilibru între consolidarea fiscală și menținerea unei creșteri economice sustenabile.
Noul guvern propune un mix de măsuri care să răspundă ambelor obiective: corecția bugetară și reducerea presiunii economice. Direcțiile anunțate includ eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, menținerea principiului cotei unice și lărgirea bazei de impozitare. De asemenea, se pune accent pe colectarea mai bună a TVA, rambursările rapide către companii, eficientizarea ANAF și un control mai strict al cheltuielilor publice, pentru a muta accentul de la noi taxe către o consolidare mai sustenabilă.
România a parcurs o perioadă de ajustare extrem de rapidă, realizând în doar douăsprezece luni ceea ce alte state eșolonează pe trei sau patru ani. După ce deficitul a ajuns la 9,3% din PIB, cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, cotele reduse au fost unificate la 11%, iar impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%. Deși aceste măsuri au ajutat la scăderea deficitului, care a ajuns la 2,89% din PIB în primele opt luni din 2026, riscul de a fragiliza investițiile și consumul rămâne ridicat.
Impactul asupra consumului a fost vizibil, vânzările din comerț intrând pe minus în perioada de majorare a TVA și rămânând în scădere timp de un an. Conform datelor INS, inflația a prezentat fluctuații semnificative, atingând un vârf de 10,85% în mai, iar în septembrie a urcat din nou la 6,61%. Companiile se confruntă cu marje subțiate, fiind prinse între costurile ridicate cu energia și forța de muncă și un consum de către clienți care este în scădere sau caută constant promoții.
Cea mai mare rezervă de venituri pentru buget nu provine din creșterea ratelor de impozitare, ci din colectarea TVA-ului datorat și neîncasat. În 2023, statul a pierdut 45,5 miliarde lei din cauza gap-ului de conformare la TVA, o cifră mai mare decât veniturile aduse de majorarea cotei de taxă. Utilizarea instrumentelor precum facturarea electronică, SAF-T sau e-Transport poate recupera sume importante, deoarece fiecare punct procentual recuperat ar aduce aproximativ 1,5 miliarde lei suplimentare la bugetul de stat.
Eforturile de consolidare fiscală în România sunt monitorizate atent de agențiile de rating, precum Fitch, Moody’s și S&P, care au menținut țara în categoria recomandată investițiilor, însă cu perspectivă negativă. Pentru a atinge obiectivele europene, statul trebuie să treacă de la simpla creștere a taxelor la o gestionare mai eficientă a cheltuielilor publice și la o colectare mai riguroasă a veniturilor deja datorate, asigurând în același timp un cadru de predictibilitate pentru investitori și companii.