Agricultura din România se confruntă cu necesitatea de a trece de la statutul de simplu furnizor de materii prime la un nivel de procesare industrială. În cadrul evenimentului ZF Agrobusiness & Food Summit 2026, experții au subliniat că este esențială existența unor mari producători competitivi la nivel european, alături de o bază solidă de ferme mici și mijlocii. Această tranziție vizează integrarea întregului lanț alimentar, de la producția vegetală până la comercializarea produselor finite.
Emanuel Oprea, investitor în agrobusiness și membru al Consiliului de Administrație al Poultry Investment, a evidențiat problema viziunii strategice. România exportă materie primă și importă produse cu valoare adăugată, ceea ce necesită o structură care să permită competitivitatea în sectoare precum carnea sau lactatele. El a menționat că în sectorul cărnii de pui, principalii producători locali abatorizează anual între 60 și 70 de milioane de pui, în timp ce un lider european ajunge la 950 de milioane.
Pentru fermierii mici, asocierea reprezintă o soluție pentru accesul la capital, echipamente și piețe de desfacere. Un exemplu este Cooperativa Agricolă Podișul Transilvaniei, formată din 21 de membri care gestionează 33.000 de hectare. Aceștia au început construcția unei fabrici de ulei în Turda, cu o capacitate planificată de 600 de tone pentru floarea-soarelui, rapiță și soia. Emil Turdean, președintele cooperativei, a explicat că această colaborare este vitală pentru supraviețuire și pentru generarea de venituri suplimentare.
Dezvoltarea necesită însă și soluționarea dificultăților de forță de muncă și de capital. Iulia Blagu, administrator al Agromec Gîrbovi, a precizat că diversificarea activității nu este un pas imediat, deoarece fermierii nu dispun de know-how pregătit pentru procesare sau de personal suficient. Aceasta a subliniat că este nevoie de un capital diferit, care să nu fie doar surplusul salvat din producția de cereale, pentru a putea deschide unități precum mori sau alte forme de procesare.
Situația financiară a sectorului este marcată de presiuni economice semnificative. Ionuț Daniel Coleașă, COO al CITR, a raportat că, în primele nouă luni din 2026, numărul insolvențelor a crescut cu 12% față de perioada similară din 2025. Dintre cele 4.000 de companii analizate în sectoarele agricole, 1.700 sunt în insolvență iminentă sau pot fi restructurate, având datorii cumulate de 37 de miliarde de lei, ceea ce pune sub presiune întregul sistem de producție.
Tranziția către o agricultură rentabilă este o provocare majoră pentru economia națională. În contextul actual, agricultura românească trebuie să treacă de la rolul de „grânar al Europei” la cel de jucător important în procesare, utilizând tehnologia și parteneriatele stabile. Obiectivul final este ca sectorul să devină un motor de creștere prin transformarea recoltelor în produse cu valoare adăugată, reducând astfel dependența de importurile de alimente procesate.