Aderarea României la zona euro este condiționată de progrese semnificative în domeniul consolidării fiscale, reducerea deficitului bugetar și controlul inflației. Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat vineri, la Sinaia, în cadrul Summitului Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”, că reducerea deficitului reprezintă o condiție esențială pentru avansarea către adoptarea monedei euro.
Oficialul BNR a subliniat că, deși scăderea deficitului bugetar de la 9% la 6% reprezintă un progres, România trebuie să atingă pragul de maximum 3% din PIB, prevăzut de criteriile de la Maastricht. Conform acestui standard, îndeplinirea condițiilor de aderare presupune respectarea mai multor parametri economici, nu doar a limitei privind deficitul. România și-și asumă în fața partenerilor europeni reducerea acestuia sub 3% din PIB în intervalul 2029-2030.
După atingerea acestui obiectiv fiscal, ar putea începe o discuție serioasă privind următorii pași către zona euro. Cristian Popa a avertizat că procesul de ajustare fiscală nu este unul ușor, deoarece presupune simultan reducerea datoriei publice și readucerea inflației la niveluri compatibile cu obiectivele economice naționale. Această strategie necesită eforturi susținute pentru a stabiliza economia și a reduce dezechilibrele bugetare existente.
Pregătirea pentru adoptarea monedei unice nu poate fi lăsată exclusiv în sarcina Băncii Naționale, fiind necesară implicarea tuturor instituțiilor și a factorilor de decizie. Cristian Popa a explicat că procesul este unul atât economic, cât și politic, necesitând sacrificii din partea tuturor decidenților. Din punct de vedere tehnic, BNR a făcut progrese în sistemele de plăți și infrastructură, fiind pregătită să poată printa bancnote euro sau să bată monede.
Deși sprijină trecerea la euro, reprezentantul BNR a menționat că procesul nu este lipsit de riscuri sau compromisuri. El a precizat că, deși adoptarea monedei unice aduce beneficii economiei naționale, trebuie înțeles realist că există atât avantaje, cât și dezavantaje. „Nu toate lucrurile sunt roz în zona euro, sunt mai degrabă lucrurile pozitive, e mai degrabă bine pentru România, însă trebuie să înțelegem că sunt plusuri și minusuri”, a declarat oficialul.
Criteriile de la Maastricht, necesare pentru intrarea în zona euro, impun țării nu doar un deficit bugetar sub 3%, ci și stabilitate a ratelor de inflație și controlul datoriei publice. Aceste standarde europene sunt fundamentale pentru menținerea disciplinei macroeconomice în cadrul blocului monetar, iar respectarea lor este esențială pentru orice stat care dorește să renunțe la moneda națională în favoarea monedei unice.