O nouă reglementare legislativă va impune dezvoltatorilor imobiliari utilizarea acoperișurilor verzi pentru anumite tipuri de construcții de mari dimensiuni. Începând cu data de 1 ianuarie 2027, autorizarea lucrărilor de construire pentru clădirile cu funcțiuni de birouri, comerciale, industriale sau de depozitare, inclusiv parcajele acoperite, va fi condiționată de această măsură. Obligația vizează proiectele care au o suprafață construită de peste 1.000 de metri pătrați și impune acoperirea a cel puțin jumătate din suprafață cu vegetație adaptată condițiilor climatice.
Ministerul Dezvoltării a prezentat această inițiativă ca pe o soluție pentru combaterea efectului de insulă de căldură și pentru gestionarea mai eficientă a apei pluviale în mediul urban. Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), reglementat prin Legea nr. 169/2026, a intrat deja în vigoare la 25 august. Această schimbare legislativă obligă proiectanții și dezvoltatorii să integreze soluțiile de vegetație pe acoperiș încă din faza de proiectare, pentru a asigura conformitatea cu art. 406 din noul Cod.
Converde – Asociația Constructorilor de Acoperișuri, Pereți și Fațade Verzi – estimează că această schimbare poate duce la o creștere de câteva ori a pieței de profil din România. Zoltan Kolcsar, președintele Converde, susține că aceste amenajări nu sunt doar elemente decorative, ci funcționează ca un burete în timpul ploilor torențiale și ca un strat de răcire în perioadele de caniculă. Pentru companiile de construcții, hidroizolații și amenajări peisagistice, acest nou cadru legal reprezintă o oportunitate majoră de extindere a activității.
Conform datelor furnizate de asociație, un acoperiș verde poate gestiona aproximativ jumătate din apa de ploaie și poate reduce temperatura suprafeței acoperișului cu 30-40 de grade Celsius față de o hidroizolație convențională. De asemenea, utilizarea acestor soluții poate prelungi de până la două ori durata de viață a hidroizolației. La nivel de oraș, aceste suprafețe vegetale contribuie la captarea apei, filtrarea particulelor din aer și crearea de habitate pentru păsări și insecte, oferind beneficii ecologice semnificative.
Totuși, industria avertizează asupra riscurilor legate de excepțiile prevăzute de lege, care pot fi aplicate în situații de imposibilitate tehnică sau economică. Zoltan Kolcsar subliniază că, în absența unor criterii clare și unitare, aceste excepții pot fi interpretate diferit de la o autoritate locală la alta, devenind o cale ușoară de ocolire a obligației. Asociația solicită ca imposibilitatea tehnică sau economică să fie demonstrată prin documente și evaluări verificabile, nu doar prin argumentul unui cost inițial mai ridicat.
Implementarea noului Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor marchează o schimbare de paradigmă în sectorul construcțiilor din România. Această evoluție legislativă vine într-un context în care reglementările de mediu și eficiența energetică devin prioritare pentru dezvoltatorii imobiliari. Proiectele care urmează să fie autorizate după începutul anului 2027 trebuie să țină cont de aceste cerințe tehnice pentru a obține avizele necesare de construire.