Problema accesului la locuințe în România se concentrează tot mai mult pe dificultățile de finanțare, mai degrabă decât pe prețul proprietăților în sine. Un calcul efectuat de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV) pentru Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES) arată că rata lunară pentru un apartament de 55 mp poate ajunge la 56,3% din salariul mediu net. Această cifră depășește cu peste 11 puncte procentuale pragul de 45% din venit permis de Banca Națională a României pentru creditele destinate primei locuințe.
Analiza realizată de IOV, bazată pe date din 2024, evidențiază impactul sever asupra bugetului familiilor. După achitarea ratei la credit și a coșului minim de trai, unui salariat cu venit mediu i-ar rămâne doar 47 de euro pe lună. Florian Filat, director executiv al IOV, a subliniat în cadrul Affordable Housing Summit Romania că, deși locuința este relativ accesibilă, modul în care aceasta este finanțată reprezintă o barieră majoră. Discuția trebuie să se mute de la prețul pe metru pătrat către disponibilitatea creditelor.
Structura pieței rezidențiale din România diferă semnificativ de media europeană, fiind marcată de un nivel scăzut de utilizare a creditelor ipotecare. Conform datelor prezentate de Gabriel Blăniță de la Colliers România, doar 1% dintre români locuiesc într-o casă cu un credit ipotecar în derulare, în timp ce 7% utilizează chiria. În zona euro, aceste proporții sunt de 27% pentru credite și 35% pentru închirieri. În prezent, majoritatea românilor sunt proprietari fără datorii, conform datelor Eurostat.
Deși proprietatea este răspândită, calitatea locuirii rămâne o problemă majoră pentru populație. În 2025, 40,4% dintre români trăiau în locuințe supraaglomerate, ceea ce reprezintă cea mai mare rată din Uniunea Europeană, față de o medie de 16,8%. Constantin Sebeșanu, președintele FIDES, a declarat că deținerea unei locuințe nu garantează că aceasta este potrivită nevoilor oamenilor. El a cerut un program național și reguli clare pentru parteneriatele public-private și pentru societățile de investiții imobiliare (REIT).
Pentru a rezolva criza, FIDES propune crearea unui hub național pentru locuire accesibilă și adoptarea unui cadru legislativ pentru REIT, prin proiectul de lege PL-x 433/2024. Acest hub ar putea uni ministerele, primăriile și dezvoltatorii pentru a gestiona proiecte-pilot. Orsolya-Mária Kövér, secretar de stat în MDLPA, a confirmat că ministerul lucrează deja la formarea unor astfel de parteneriate. Scopul este trecerea de la finanțarea publică directă la mecanisme care să atragă capitalul privat în sectorul imobiliar.
În cadrul politicii de coeziune 2021-2027, fondurile europene susțin investițiile în locuințe sociale și accesibile cu o sumă de 500,5 milioane de euro. Din aceste resurse, doar 206,5 milioane de euro au fost alocate după revizuirea de la jumătatea perioadei, conform datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Această alocare este considerată insuficientă în raport cu dimensiunea nevoilor de locuire din marile municipii ale țării.