Analiza realizată de FIDES și Institutul pentru Orașe Vizionare relevă faptul că, în perioada cuprinsă între 2015 și primul trimestru al anului 2026, prețurile locuințelor din România au înregistrat un avans de 64,8%. Această creștere depășește media Uniunii Europene, care a crescut cu 61,9% în același interval de timp. Prețul mediu estimat al metru pătrat în țară a ajuns la nivelul de 1.772 €, reflectând o evoluție semnificativă a pieței imobiliare naționale.
Deși indicele prețurilor a ajuns la 174 în primul trimestru al anului 2026 față de valoarea de 100 din 2015, în termeni reali situația este diferită. Dacă prețurile sunt ajustate cu inflația, locuințele din România se situează sub nivelul din 2015, având un indice de 92,5. Acest lucru indică faptul că imobiliarele s-au scumpit într-un ritm mai lent decât restul economiei în perioada caracterizată de inflație ridicată, afectând puterea de cumpărare a cetățenilor.
La nivel regional, Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș din țară, cu un preț de 3.312 €/mp și o creștere spectaculoasă de 210% față de anul 2015. Totodată, Bucureștiul deține cea mai rapidă creștere anuală a prețurilor, înregistrând un avans de 9,4%. Din perspectiva accesibilității prin credit, situația este dificilă: din cele 41 de municipii analizate, doar 7 orașe se mai încadrează sub pragul de 6,6 ani de salariu net pentru un apartament de 55 mp, printre acestea figurând Reșița, Giurgiu și Drobeta-Turnu Severin.
În ceea ce privește structura proprietății, România ocupă locul 2 în UE pentru ponderea persoanelor care locuiesc în locuințe proprii, cu un procent de 93,2%, față de media europeană de 68,5%. Totuși, doar 1,1% dintre români folosesc un credit ipotecar în curs pentru locuință, fiind cel mai mic nivel din Uniune. Majoritatea tranzacțiilor se realizează din surse proprii sau cu sprijin familial, în timp ce creditele noi reprezintă doar 42% din totalul tranzacțiilor imobiliare din țară.
Accesibilitatea financiară este însă grav afectată de costul finanțării, România coborând pe locul 15 din 19 în Europa privind rata raportată la salariu. Pentru un model standard de 55 mp, cu un avans de 15% și credit pe 25 de ani, rata reprezintă 56,3% din salariul net lunar. În orașe precum Cluj-Napoca, rata ajunge la 80% din venit, în timp ce în Craiova și Brașov, pentru un apartament, sunt necesare respectiv 11 ani și 10,3 ani de salariu.
Problemele financiare afectează locuințele și modul de viață, 45,7% dintre gospodării înregistrând întârzieri la plata utilităților în ultimele 12 luni. Presiunea este cea mai mare în rândul tinerilor cu vârste între 35 și 44 de ani și în mediul rural, unde 44% dintre locuitori au restanțe. În paralel, România se confruntă cu o supraaglomerare de 40,4%, fiind pe locul 1 în UE, cu o medie de doar 1,1 camere pe persoană.