Utilizarea inteligenței artificiale (IA) generează o presiune suplimentară asupra angajaților din România, afectând în special persoanele cu cele mai înalte competențe tehnologice. Un studiu anual Wellhub, realizat la nivel global cu participarea a peste 5.000 de angajați din 10 țări, evidențiază dificultățile legate de retenția talentelor. Rezultatele arată că angajații care integrează IA în fluxul de lucru resimt provocări noi, ceea ce pune sub semnul întrebării capacitatea companiilor de a menține performerii pe termen lung.
În România, datele confirmă o tendință alarmantă privind loialitatea față de angajator. Aproximativ 86% dintre angajații participanți la cercetare afirmă că ar lua în calcul plecarea de la o companie care nu prioritizează starea lor de bine. Această predispoziție este și mai pronunțată în rândul celor care utilizează IA cu intensitate. Printre performerii în IA din România, rata celor care ar renunța la job în absența atenției acordate wellbeing-ului este de 87%, depășind semnificativ nivelul de 73% înregistrat la grupul de începători.
Performerii în IA, definiți ca angajații care au făcut din această tehnologie o parte esențială a activității lor, se confruntă cu un volum de muncă crescut. Deși tehnologia le oferă o senzație de siguranță a locului de muncă, 40% dintre acești utilizatori declară că volumul de sarcini a crescut. În plus, 47% susțin că IA a redus interacțiunea semnificativă cu colegii de muncă. Acești angajați preiau adesea roluri informale de suport, deoarece 79% dintre ei își îndrumă colegii în utilizarea instrumentelor de inteligență artificială.
Există un decalaj major între presiunea resimțită și sprijinul oferit angajaților din România. Deși nevoia de suport mental este critică, doar 37% dintre angajații români beneficiază în prezent de terapie sau consiliere, o cifră mult sub media globală de 48%. Dan Moraru, Country Lead la Wellhub România, subliniază că acest deficit nu poate fi rezolvat prin inițiative izolate, ci prin integrarea susținerii oamenilor în modul zilnic de funcționare al companiilor. Lipsa unor politici clare de utilizare a IA accentuează această vulnerabilitate.
Companiile care nu oferă ghiduri și limite clare de utilizare a tehnologiei riscă să piardă talente esențiale. În rândul începătorilor în IA, 44% afirmă că firma lor nu are nicio politică formală privind această tehnologie, față de 26% în cazul performerilor. Absența unui îndrumar organizațional afectează reziliența: acolo unde angajații nu sunt siguri de existența unor reguli, capacitatea de a se adapta scade drastic. Liderii de HR sunt deja îngrijorați, 62% dintre ei temându-se că vor pierde angajați cu competențe IA.
Cercetările privind starea de bine la locul de muncă sunt esențiale pentru înțelegerea dinamicii dintre tehnologie și capitalul uman. În contextul digitalizării accelerate, companiile trebuie să echilibreze investițiile în infrastructură tehnologică cu cele destinate sănătății mentale a angajaților. Managementul riscurilor de retenție devine astfel o prioritate strategică pentru orice organizație care dorește să mențină performanța într-o economie bazată pe competențe tehnologice avansate și adaptabilitate constantă.