Majoritatea cetățenilor din România se confruntă cu o lipsă de pregătire financiară în cazul unor situații de criză neprevăzute. Datele recente indică faptul că o mare parte din populație nu dispune de resurse financiare suficiente pentru a acoperi perioade lungi de inactivitate sau cheltuieli neașteptate. Această vulnerabilitate este accentuată de absența unei strategii de gestionare a banilor pe termen scurt și pe termen lung.
Un studiu realizat de Cult Market Research pentru BCR a evidențiat fragilitatea financiară a românilor, arătând că aproape jumătate dintre cetățeni nu ar putea susține cheltuielile pentru mai mult de o lună în cazul pierderii principalei surse de venit. În acest context, doar unul din șapte români deține economii care să îi permită să acopere necesitățile timp de cel puțin șase luni. Situația subliniază dificultatea de a construi o rezervă de siguranță.
Monica Cabăț, director de marketing și digital collection la Kruk România, a explicat că, deși numărul persoanelor care economisesc a crescut ușor, planificarea lunară a bugetului rămâne stabilă. Fără o astfel de organizare a veniturilor și cheltuielilor, este extrem de dificil să se crească nivelul economiilor. Această lipsă de structură permite apariția unor cheltuieli neașteptate care consumă rapid resursele disponibile, împiedicând acumularea de capital.
În prezent, sumele puse deoparte de români sunt adesea prea mici pentru a constitui o adevărată plasă de siguranță financiară. Conform datelor analizate de Monica Cabăț, 70% dintre români nu au un fond de urgență care să aibă o valoare echivalentă cu 6 salarii ale gospodăriei. Chiar și atunci când există obiceiul de a pune bani deoparte, aceste economii nu sunt suficiente pentru a crea un fond de urgență robust.
Problema gestionării banilor este strâns legată de capacitatea de a anticipa costurile viitoare. Lipsa unei planificări clare face ca orice imprevizibil să afecteze direct stabilitatea economică a familiei. Fără un fond de rezervă calculat pe un număr de salarii suficient, cetățenii rămân expuși riscurilor financiare imediate, neavând capacitatea de a absorbi șocurile economice care pot apărea în orice moment.
Contextul economic general este marcat de presiuni asupra costurilor de locuire, România înregistrând creșteri de peste 41% în Uniunea Europeană la capitolul chirii. Această evoluție a prețurilor la locuințe poate pune presiune suplimentară pe bugetele familiilor, făcând și mai dificilă constituirea unui fond de urgență de 6 salarii, în condițiile în care o mare parte din venituri sunt direcționate către cheltuielile de bază.