Cercetarea OSH Pulse 2025 relevă faptul că 45% dintre angajații din România se confruntă cu o stare de oboseală provocată sau agravată de activitatea profesională. Această cifră este semnificativ mai mare decât media observată la nivelul Uniunii Europene, unde indicatorul este de 37%. Studiul evidențiază o presiune majoră asupra forței de muncă din țară, reflectând dificultățile de adaptare la cerințele actuale din mediul economic românesc.
În ceea ce privește cauzele specifice, 40% dintre angajații români indică presiunea timpului sau supraîncărcarea ca factori determinanți, deși în Uniunea Europeană acest procent este de 44%. Totodată, nivelul de stres, depresie sau anxietate este raportat de 24% dintre români, comparativ cu 29% la nivel european. Un aspect îngrijorător este faptul că 55% dintre angajații din România consideră că dezvăluirea unei probleme de sănătate mintală le-ar afecta negativ cariera, depășind media europeană de 48%.
Psihoterapeutul Florentina Niculescu explică faptul că persoanele foarte performante solicită ajutorul adesea târziu, când strategiile de gestionare a ritmului profesional nu mai sunt eficiente. Această categorie de angajați poate folosi rezultatele obținute ca argument pentru a nega suferința, considerând că funcționarea în continuare demonstrează lipsa de gravitate a situației. Epuizarea apare de obicei prin acumularea volumului mare de muncă, lipsa recuperării și dificultatea de a impune limite personale.
Riscul de epuizare este amplificat la angajații performanți de trăsături precum perfecționismul, hiperresponsabilitatea sau teama de eșec. În loc să reducă ritmul de lucru, aceștia tind să răspundă la oboseală prin efort suplimentar, interpretând lipsa de energie drept o lipsă de disciplină. Fenomenul de „burnout funcțional” permite menținerea productivității la nivel înalt, însă energia pentru viața personală și relații scade drastic, manifestându-se prin probleme de somn și anxietate.
Pentru a gestiona corect aceste situații, managerii trebuie să monitorizeze schimbările concrete, precum orele suplimentare repetate sau supraîncărcarea resurselor. Florentina Niculescu subliniază că o intervenție individuală, precum recomandarea de terapie sau concediu, are limite dacă angajatul se întoarce într-un sistem cu aceeași supraîncărcare și lipsă de autonomie. Prevenția necesită măsuri organizaționale, inclusiv un volum realist de muncă, priorități clare și o cultură a comunicării dificultăților fără temerea de sancțiuni.
La nivel global, stresul legat de muncă reprezintă o problemă economică majoră, generând pierderi anuale de aproximativ 1 trilion de dolari prin scăderea productivității. Conform raportului Mental Health in the Workplace din 2022, aceste costuri sunt cauzate de depresie și anxietate. Companiile care investesc în bunăstarea angajaților pot observa o creștere a productivității de până la 21%, contribuind astfel la o expansiune economică globală semnificativă.