Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, a semnalat marți importanța unui parcurs ferm de consolidare fiscal-bugetară pentru țara noastră. În cadrul lansării volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”, acesta a subliniat că, deși există semne pozitive în planul consolidării bugetare recunoscute de agențiile de rating, instabilitatea politică rămâne un factor de risc. Cosmin Marinescu a menționat că revenirea la normalitate în guvernare este esențială pentru încrederea mediului economic.
Un aspect critic evidențiat de viceguvernatorul BNR este ritmul de creștere a datoriei publice, care a accelerat semnificativ în ultimii ani. În comparație cu perioada pre-pandemie, viteza de acumulare a datoriei în România a fost de trei ori mai mare. Această situație este îngrijitoare, având în vedere că la nivelul Uniunii Europene datoria publică a depășit pragul de 80% din PIB. Consecințele financiare sunt vizibile, cheltuielile cu dobânzile fiind estimate în bugetul actual la 3% din PIB.
Cosmin Marinescu a explicat că miza principală este atingerea obiectivului de consolidare fără a compromite creșterea economică. Pentru a evita acest risc, bugetul public trebuie curățat de compromisuri și necunoscute, vizează reducerea consecventă a gap-ului de TVA și asigurarea predictibilității fiscale. Viceguvernatorul a susținut că calitatea investițiilor și utilizarea fondurilor europene sunt vitale pentru a susține o creștere robustă, care să ajute la temperarea deficitelor și a povării datoriei.
În ceea ce privește prioritățile de cheltuieli, viceguvernatorul a indicat domeniile Sănătate, Educație și Apărare ca fiind esențiale pentru reziliența pe termen lung. El a semnalat că alocările suboptimale pentru Educație afectează capitalul uman, menționând că aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani prezintă carențe majore în abilitățile de bază. Reformele necesare pentru sustenabilitate trebuie să fie gândite cu echitate socială și să prioritizeze nevoile reale ale societății.
Un paradox economic important a fost identificat de Cosmin Marinescu în relația dintre intermedierea financiară și îndatorarea firmelor. Deși România are cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană, companiile românești apar ca fiind cele mai îndatorate. Această situație este alimentată de costurile ridicate de finanțare și de persistența creditului comercial. Din acest motiv, mediul de afaceri local resimte decalaje de competitivitate față de concurența din Uniunea Europeană și Zona Euro.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este strâns legată de capacitatea statului de a menține un echilibru între cheltuieli și venituri. În contextul european, gestionarea prudentă a deficitului și a datoriei publice este un criteriu fundamental pentru stabilitatea financiară. Deciziile privind alocarea resurselor către sectoarele strategice pot influența direct capacitatea de absorbție a investițiilor și, implicit, ritmul de creștere a produsului intern brut pe termen lung.