România se confruntă cu riscul unei retrogradări a ratingului suveran către categoria „junk”, o clasă de rating nerecomandată pentru investițiile în datoria statului. Această situație este cauzată de criza politică prelungită, care afectează direct credibilitatea fiscală a țării. Analistul de la Fitch, Malgorzata Krzywicka, a subliniat în cadrul unui interviu pentru Bloomberg că lipsa unui guvern funcțional pune sub semnul întrebării predictibilitatea fiscală și capacitatea de a realiza ajustările necesare.
Pentru a evita această scădere a bonității, România trebuie să realizeze o corecție a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB. Această măsură este esențială pentru a tempera creșterea rapidă a datoriei publice pe termen mediu și pentru a asigura o traiectorie credibilă către pragul de 3%. Este vital ca țara să prezinte un buget echilibrat pentru anul următor, proces care este acum amenințat de instabilitatea de la nivelul Guvernului.
Malgorzata Krzywicka a explicat faptul că standardele pentru menținerea ratingului actual devin tot mai stricte pe măsură ce criza se prelungește. Evenimentul, declanșat de căderea guvernului condus de Ilie Bolojan în luna mai, a transformat ceea ce trebuia să fie o remaniere de scurtă durată într-o perioadă de incertitudine care s-a extins pe parcursul verii. Lipsa de stabilitate pune în pericol capacitatea de a implementa reformele necesare.
Agenția de rating Fitch a confirmat, la începutul lunii august, că ratingul de credit al României pentru riscul de neplată este de nivelul BBB-, cu perspectivă negativă. Această perspectivă negativă indică faptul că stabilitatea politică și respectarea traiectoriei fiscal-bugetare sunt criterii esențiale pentru menținerea poziției actuale. Fitch are programată o evaluare a ratingului de credit al României în ianuarie 2027, moment în care impactul deciziilor politice va fi decisiv.
Contextul economic actual evidențiază importanța stabilității pentru atragerea capitalului și pentru dezvoltarea companiilor. În acest sens, se urmărește implementarea unor mecanisme precum RoBOOST, care ar putea include o contribuție de 100 de milioane de euro pentru finanțarea companiilor românești. De asemenea, există proiecte de investiții semnificative, precum modernizarea centrului AsertivO de către ECHO, care implică sume importante pentru dezvoltarea rețelelor naționale.
În acest context, capacitatea de a gestiona deficitul este crucială pentru a menține încrederea investitorilor. Dacă România nu reușește să prezinte un buget credibil și să reducă deficitul conform estimărilor, riscul de a fi clasificată drept economie de tip „junk” rămâne ridicat. Această evoluție depinde în mod direct de capacitatea instituțiilor de a asigura o stabilitate politică și fiscală pe termen lung.