Perspectivele economiei românești pentru anul curent sunt evaluate ca fiind rezervate sau chiar în teritoriu negativ, conform declarațiilor oferite de Cosmin Marinescu. Viceguvernatorul BNR a avertizat că această evoluție ar putea conduce către o situație de stagflație. Analiza sa subliniază că mediul internațional și contextul politic intern generează incertitudini care cresc costul deciziilor economice, impunând prudență în gestionarea politicilor publice.
Evoluția economică a fost marcată de rate de creștere reduse în ultimii doi ani, înregistrând 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025. Scăderea consumului și un output-gap puternic negativ semnalează necesitatea unei tranziții către un nou model de creștere. Acest model trebuie să se îndepărteze de dependența de deficite și consum, punând accent pe investiții durabile ca principal motor al dezvoltării economice naționale.
În ceea ce privește inflația, aceasta a înregistrat o scădere de aproximativ 4 puncte procentuale în perioada de vară, trecând de la 10,4% în iunie la 6,2% în august. Totuși, prognozele indică faptul că inflația poate depăși pragul de 6% la sfârșitul anului. Revenirea în intervalul țintei este anticipată abia în ultimul trimestru din anul 2027, ceea ce impune continuarea procesului de consolidare bugetară.
Finanțele publice sunt supuse unor presiuni semnificative, datoria publică depășind pragul de 60% din PIB. Costurile aferente dobânzilor au crescut considerabil, fiind estimate la peste 3% din PIB pentru bugetul acestui an. De asemenea, deficitul balanței comerciale s-a restrâns mult mai lent decât se anticipa, fapt explicat de o corecție a cererii interne și de scăderea consumului, nu printr-un câștig de competitivitate.
Pentru a asigura o creștere sustenabilă, Cosmin Marinescu propune trei condiții esențiale: sustenabilitatea finanțelor publice, îmbunătățirea infrastructurii financiare prin capitalizarea companiilor și trecerea la o competitivitate bazată pe calitate și tehnologie. România trebuie să renunțe la modelul bazat pe forță de muncă ieftină și exporturi cu valoare adăugată mică, investind în productivitatea muncii și în extinderea lanțurilor de producție locale.
Contextul economic actual este marcat de o tranziție necesară de la un model de creștere bazat pe costuri reduse către unul bazat pe inovare. Această schimbare este critică pe măsură ce avantajele de cost se erodează odată cu apropierea veniturilor de media europeană. Implementarea reformelor necesare este singura alternativă la menținerea unor ritmuri de creștere economică extrem de modeste pe termen lung.