Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, subliniază că evoluția economiei este strâns legată de modul în care oamenii percep viitorul. Deși indicatorii precum PIB-ul, inflația sau cursul de schimb sunt esențiali, evaluările viitoare depind în mare măsură de comportamentul zilnic al gospodăriilor și firmelor. Aceste decizii privind cheltuielile, economisirea sau negocierile salariale sunt conduse, în mod semnificativ, de așteptări și percepții, nu doar de cifrele istorice.
Analizând fundamentul teoretic, Leonardo Badea menționează că ideea de a nu reduce economia la relații mecanice de cauză și efect este veche, fiind abordată chiar de Adam Smith. În condiții de incertitudine, unde probabilitățile viitoare nu pot fi calculate cu precizie, sentimentul economic funcționează atât ca un semnal, cât și ca o cauză. Această componentă, numită de John Maynard Keynes „animal spirits”, oferă repere despre ce urmează să se întâmple, oferind explicații pe care datele statistice le pot confirma abia ulterior.
Evoluția economiei este influențată și de psihologia decidenților, deoarece aceștia nu sunt întotdeauna agenți perfect raționali. Conform conceptelor de economie comportamentală, deciziile sunt afectate de inerție, de aversiunea față de pierdere sau de modul în care sunt prezentate opțiunile. Leonardo Badea precizează că două persoane cu venituri similare pot lua decizii radical diferite în funcție de modul în care percep riscul și siguranța. De asemenea, puterea narațiunilor colective despre inflație sau prosperitate poate schimba comportamentele economice de grup.
Există deja o experiență internațională solidă în utilizarea indicatorilor de sentiment pentru a transforma aceste percepții în informații măsurabile. Comisia Europeană utilizează Economic Sentiment Indicator, în timp ce OECD urmărește Consumer Confidence Index pentru a monitoriza așteptările gospodăriilor. În Statele Unite, instituții precum Conference Board sau University of Michigan măsoară decenii de când încrederea consumatorilor. Acești indicatori sunt cruciali deoarece pot evidenția informații suplimentare despre dinamica economiei care nu apar imediat în datele oficiale.
Deși sunt utili, indicatorii de sentiment sunt mai volatili decât alte variabile economice, deoarece pot reacționa la știri sau la tonul dezbaterilor publice. Leonardo Badea avertizează că aceștia pot genera semnale false, motiv pentru care tendințele lor trebuie coroborate cu datele din economia reală. Totuși, încrederea rămâne o infrastructură invizibilă esențială, deoarece reduce costurile de coordonare. Atunci când încrederea în instituții este prezentă, contractele sunt mai lungi, investițiile sunt mai ample, iar economisirea se transformă mai ușor în capital productiv.
În contextul actual, datele furnizate de Institutul Național de Statistică indică faptul că managerii estimează creșteri ale prețurilor în sectoare precum industria prelucrătoare, construcțiile și comerțul cu amănuntul pentru perioada septembrie-noiembrie. Această evoluție a prețurilor confirmă importanța monitorizării constantă a așteptărilor. Pentru România, o strategie națională credibilă trebuie să integreze atât indicatorii de productivitate și investiții, cât și capitalul de încredere, care determină capacitatea societății de a mobiliza resurse și de a accepta reforme.