Economia românească traversează o perioadă de volatilitate, în care inflația a ajuns la 6,2% în luna august, conform datelor Institutului Național de Statistică. Deși această cifră indică o scădere față de luna iulie, presiunile externe rămân o preocupare majoră. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, subliniază că, deși tendința generală este una descendentă, factorii externi pot influența stabilitatea prețurilor, în special în contextul instabilității de pe piețele internaționale.
O evoluție remarcabilă este scăderea prețurilor la alimente, o premieră pentru ultimele luni, în condițiile în care produse precum făina, mălaiul, untul sau legumele proaspete au devenit mai ieftine. Totuși, Dan Suciu precizează că scăderea indicelui inflației la alimente nu înseamnă o reducere a prețurilor la raft, ci o creștere mult mai lentă. Pe de altă parte, sectorul serviciilor și cel al mărfurilor nealimentare rămân sub presiune, cu o inflație de 11,2% pentru servicii și 6,3% pentru mărfurile nealimentare.
Combustibilii reprezintă un nou factor de risc, cu inflație de 25% pentru benzină și 35% pentru motorină. Cotația petrolului la 105 dolari per baril generează volatilitate, iar Dan Suciu explică faptul că prețurile la combustibili se transferă asupra altor produse, deși nu în întregime. Această situație pune sub semnul întrebării evoluția economică, deoarece costurile ridicate la pompă afectează consumul și pot duce la o încetinire a economiei, similar cu impactul liberalizării pieței de energie.
Dependența de fondurile europene este un alt subiect critic, în contextul în care PNRR-ul a fost utilizat parțial ca soluție de salvare. Dan Suciu afirmă că economia românească nu trebuie să se bazeze exclusiv pe aceste fonduri, fiind necesară crearea unor condiții pentru investițiile private. În 2026, fondurile europene au reprezentat o soluție importantă, însă viitorul depinde de capacitatea de a atrage capital privat și de gestionarea corectă a investițiilor publice.
Riscurile economice sunt accentuate de costurile ridicate ale energiei și de povara datoriei publice. Statul român se confruntă cu costuri ale dobânzilor care au ajuns la peste 60 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 3% din PIB. Dan Suciu avertizează că prețurile la energie sunt „disturbator și extrem de deranjant” pentru consum, afectând producția industrială și capacitatea de economisire a populației, care își direcționează banii către achiziția de carburanti.
În contextul actual, stabilitatea financiară a statului depinde de gestionarea îndreptată a împrumuturilor și a deficitului bugetar. Pe măsură ce România se pregătește pentru perioada post-PNRR, necesitatea unor investiții publice fezabile devine evidentă. Instabilitatea politică rămâne un factor de incertitudine, deoarece aceasta poate afecta predictibilitatea evoluției deficitului și, implicit, costurile asociate gestionării datoriei publice de către statul român.