Reprezentanți ai industriei procesatoare a lemnului, ai mediului academic, arhitecți și reprezentanți ai unor ONG-uri s-au reunit la evenimentul BIFE-SIM 2026 pentru a discuta despre viitorul sectorului. Discuțiile s-au concentrat pe necesitatea unor politici publice predictibile și pe dezvoltarea economiei circulare pentru a maximiza valoarea resurselor disponibile. Participanții au evidențiat importanța procesării avansate și a designului pentru a crește valoarea economică a lemnului în România.
Adrian Pupeza, reprezentant al APMR, a subliniat că, deși mobila produsă în România este exportată în aproximativ 120 de țări, industria se confruntă cu provocări semnificative. Acesta a menționat că sectorul se lovește de scăderi cantitative, costuri ridicate și dificultăți în atragerea personalului, precum și lipsa sortării lemnului. Potrivit acestuia, valoarea resurselor poate crește de aproximativ 11 ori prin procesare adecvată.
Adrian Baban, președintele Asociației Industriei de Prelucrare a Lemnului „Prolemn”, a evidențiat rolul crucial al sectorului în susținerea comunităților montane. Acesta a identificat competitivitatea și reputația ca fiind elemente cheie pentru dezvoltare, afirmând că „Lemnul este frumos când trece prin mâinile oamenilor care știu să îl lucreze”. Sectorul trebuie să se concentreze pe crearea de produse cu valoare adăugată pentru a rămâne competitiv.
Oana Bodea, din partea Kronospan România, a oferit detalii despre impactul investițiilor în sector, menționând că compania a investit aproximativ 700 de milioane de euro în România. Aceasta a precizat că firma colaborează cu circa 1.000 de furnizori și 5.000 de clienți locali, utilizând aproximativ 400.000 de tone de material reciclat. Oana Bodea a adăugat că răspunsul statului trebuie să fie mult mai rapid pentru a răspunde nevoilor pieței.
În cadrul panelului „De ce lemnul?”, au participat și Adrian Pop, secretar de stat în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, precum și profesorul Liviu Nichiforel de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Adrian Pop a recunoscut că birocrația reprezintă un obstacol în implementarea măsurilor de sprijin, în timp ce Radu Melu, expert forestier la WWF România, a insistat pe necesitatea unui echilibru între recoltare și protejarea biodiversității.
Sectorul de prelucrare a lemnului este strâns legat de gestionarea resurselor naturale și de impactul asupra comunităților locale. În contextul actual, deciziile guvernamentale privind resursele și ajutoarele financiare sunt monitorizate atent, având în vedere exemplele recente de alocări de fonduri pentru zone specifice sau grupuri vulnerabile. O gestionare responsabilă a resurselor forestiere rămâne un subiect critic pentru stabilitatea economică regională.