Datele recente ale INS arată o economie română marcată de o încetinire constantă, PIB-ul crescând doar cu 0,8% în termeni reali anul trecut. Această performanță reprezintă cel de-al treilea an consecutiv de scădere a ritmului de creștere, după valorile de 4,9% în 2022, 2,5% în 2023 și 1,1% în 2024. Deși PIB-ul nominal a ajuns la 1.929,9 miliarde de lei, tendința de decelerare rămâne evidentă pentru întregul sistem economic național.
Creșterea economică a fost extrem de concentrată, sectorul construcțiilor fiind responsabil pentru 0,7 puncte procentuale din totalul de 0,8 puncte de creștere. Activitatea în acest domeniu a înregistrat un volum mai mare cu 6,9%, iar ponderea sa în PIB a fost revizuită la 10,7%. În contrast, industria, care reprezintă 16,7% din PIB, a înregistrat o scădere de 0,1%, necontribuind deloc la expansiunea economică a țării.
Situația industriei este critică, valoarea adăugată reală din acest sector coborând în trimestrul al doilea din 2026 la aproximativ 74% din nivelul din 2019. Deși producția raportată de companii a scăzut mai puțin, cu circa 14%, firmele câștigă tot mai puțin din volumele produse din cauza costurilor ridicate cu energia și forța de muncă. În primele șapte luni ale anului 2026, producția industrială a scăzut cu 3,7%, iar industria prelucrătoare cu 4,8%.
Pe partea de cerere, investițiile au fost motorul principal, formarea brută de capital fix crescând cu 3,6% și aducând 0,9 puncte procentuale. Totuși, cheltuielile de consum ale gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, iar exportul net a scăzut PIB-ul cu 0,4 puncte, deoarece importurile (+4,5%) au depășit ritmul exporturilor (+4,2%). Adrian Negrescu, managerul Frames, avertizează că dependența de un singur sector susținut de bani publici face economia vulnerabilă.
Prognozele pentru anul 2027 indică o posibilă revenire a creșterii între 1,7% și 2,5%, depinzând de patru factori majori. Aceștia sunt tranziția de la PNRR la fondurile de coeziune, accesul la împrumuturile SAFE pentru apărare, extracția gazelor prin Neptun Deep și revenirea consumului. Dacă programul de apărare va aduce comenzi în uzinele locale, acesta poate ajuta la reindustrializare, însă succesul depinde de negocierea serioasă a producției locale de către stat.
Evoluția economică a României este influențată de dinamica regională și de stabilitatea energetică din zona de sud-est. În contextul în care infrastructura energetică regională poate suferi întreruperi, precum oprirea unui reactor nuclear în Bulgaria, securitatea aprovizionării devine vitală pentru competitivitatea industriei autohtone. Această dependență de stabilitatea externă adaugă un strat suplimentar de incertitudine asupra costurilor de producție și a stabilității prețurilor la energie.