Economia României ar putea înregistra o creștere între 1,7% și 2,5% în anul 2027, conform unei analize realizate de Frames. Această revenire economică este însă condiționată de relansarea sectorului industrial, de reducerea costurilor cu energia și de menținerea nivelului investițiilor. Prognoza vine după o perioadă de stagnare sau chiar de ușoare contracții economice estimate pentru anul 2026, într-un context în care structura actuală a PIB-ului este considerată vulnerabilă.
Sectorul construcțiilor a fost principalul motor al economiei în ultimii doi ani, susținând aproape singur creșterea prin activități care au avansat cu 6,9%. În 2025, PIB-ul României a crescut cu 0,8%, cel mai slab ritm de la anul 2020, iar construcțiile au contribuit cu 0,7 puncte procentuale la acest rezultat. În schimb, industria, care reprezintă 16,7% din PIB, a stagnat, iar serviciile profesionale și administrative au înregistrat un declin semnificativ de 4,1%.
Situația industriei este îngrijorătoare, producția industrială în primele șapte luni din 2026 a scăzut cu 3,7%, iar cea prelucrătoare cu 4,8%. Valoarea adăugată reală a industriei a ajuns în trimestrul al doilea la aproximativ 74% din nivelul din 2019, indicând o pierdere majoră de valoare economică. Adrian Negrescu, managerul Frames, avertizează că dependența de un singur sector susținut de fonduri publice și europene face economia extrem de vulnerabilă.
Pentru a susține revenirea în 2027, analiștii identifică patru piloni esențiali, printre care investițiile europene și programul de apărare SAFE. România are acces la împrumuturi de 16,7 miliarde de euro pentru apărare, iar contractele ar putea relansa industria dacă includ producție locală. Un alt factor crucial este proiectul Neptun Deep, cu prima extracție de gaze din Marea Neagră programată pentru 2027, ceea ce ar putea îmbunătăți competitivitatea prin costuri energetice mai mici.
Alte elemente care pot influența evoluția sunt revenirea consumului populației, facilitată de scăderea inflației, și utilizarea fondurilor de coeziune după încheierea PNRR. Totuși, există riscuri legate de instabilitatea politică, presiunile asupra ratingului de țară și continuarea măsurilor de consolidare fiscală. Un studiu realizat pe 300 de companii arată că 44% dintre manageri se tem de instabilitatea fiscală și legislativă, în timp ce 40% indică majorarea taxelor ca o problemă majoră.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este monitorizată constant prin datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Aceste date arată cum fluctuațiile PIB-ului și nivelul consumului de gospodării influențează direct stabilitatea economică a țării. În contextul actual, menținerea unui ritm de creștere solid depinde de capacitatea de a trece de la o economie bazată pe construcții și fonduri externe la una bazată pe producție industrială reală.