Jurnalistul economic Cristian Grosu avertizează că România se află într-un moment istoric de schimbare a modelului de dezvoltare. Acesta susține că modelul actual, bazat pe creșterea consumului prin achiziția de produse de import finanțate cu împrumuturi scumpe, nu mai este sustenabil. Dacă nu se implementează o nouă strategie, Cristian Grosu estimează că, peste cinci ani, România nu va mai conta economic sau va rămâne o economie periferică, similară cu situația din ultimii 30 de ani.
Analiza sa evidențiază faptul că anul 2024 a înregistrat un deficit de aproximativ 9,3%, o valoare care este considerată probabil cea mai mare de la criza din perioada 2008-2009. În ciuda acestui deficit masiv, creșterea economică a fost de doar 0,9%, un rezultat pe care Cristian Grosu îl descrie ca fiind halucinant. Această situație indică faptul că modelul de creștere prin consum a ajuns la un prag de saturație din care nu mai poate trece.
Pe lângă problemele interne, Cristian Grosu menționează presiunea externă și costurile ridicate ale împrumuturilor. El subliniază că scăderea consumului este o tendință observată nu doar în România, ci și la nivelul Uniunii Europene. În acest context, el avertizează că lipsa unei alternative economice solide va duce la o poziționare defavorabilă, în care România ar putea produce doar ambalaje pentru produse fabricate de alte state.
Lipsa unui Guvern funcțional în ultimele luni a afectat ritmul de lucru în administrația publică și în economie. Cristian Grosu explică faptul că funcționarii din ministere funcționează la un randament scăzut, așteptând claritatea politică. Această incertitudine afectează și antreprenorii, care amână investițiile din teama unor noi taxe sau a schimbărilor legislative, ducând la o încetinire generală a activităților și a circulației banilor.
Pentru noul Executiv, prioritatea absolută trebuie să fie menținerea procesului de stabilizare macroeconomică. Cristian Grosu compară stabilitatea macroeconomică cu fundația unei case, fără care întreaga structură se poate prăbuși. El consideră că procesul de stabilizare nu s-a încheiat, motiv pentru care noul Guvern va trebui să continue politicile de strângere a robinetelor financiare, chiar dacă aceste măsuri de austeritate sunt politice dificil de acceptat.
Contextul economic global este marcat de o reconfigurare geopolitică și de costuri mari ale datoriei. Statele Unite ale Americii au ajuns să se împrumute cu o dobândă de 5%, cea mai mare din ultimii 20-25 de ani. Această presiune financiară, combinată cu tensiunile dintre Occident și blocul format din Rusia, China și Iran, contribuie la resetearea traseelor comerciale și a hărților energetice globale.