Sectorul construcțiilor a fost principalul motor al economiei românești în anul 2025, generând aproape întreaga creștere a Produsului Intern Brut. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), economia a crescut cu 0,8% în termeni reali, în timp ce construcțiile au contribuit singure cu 0,7 puncte procentuale din acest avans. Valoarea nominală a economiei a ajuns la 1.929,9 miliarde de lei, depășind cu 13,5 miliarde de lei estimările inițiale realizate anterior.
Analiza realizată de Frames subliniază că activitatea din construcții a crescut cu 6,9%, ceea ce a dus la o revizuire a ponderei acestui sector în PIB de la 8,6% la 10,7%. În acest context, sectorul construcțiilor cântărește acum aproape cât două treimi din industria națională. Alte contribuții pozitive au venit din segmentul IT&C, cu un avans de 4,3% și o contribuție de 0,3 puncte, precum și din agricultura, care a înregistrat o creștere de 6,9%.
În schimb, industria, care reprezintă 16,7% din PIB, a înregistrat o scădere de 0,1%, necontribuind la expansiunea economică. Serviciile profesionale, tehnice și administrative au raportat un declin de 4,1%, aducând o contribuție negativă de 0,3 puncte procentuale la evoluția PIB-ului. De asemenea, comerțul, transporturile și HoReCa au scăzut cu 0,4%, reflectând o perioadă de dificultăți pentru aceste ramuri de activitate economică.
Pe partea de cerere, investițiile au reprezentat motorul principal, formarea brută de capital fix crescând cu 3,6% și aducând 0,9 puncte procentuale. Consumul gospodăriilor a avut o evoluție modestă, cu o creștere de doar 0,5%, în timp ce exportul net a avut un impact negativ de 0,4 puncte procentuale. Această situație a fost cauzată de faptul că importurile, cu un avans de 4,5%, au crescut mai rapid decât exporturile, care au urcat cu 4,2%.
Adrian Negrescu, managerul Frames, a avertizat că dependența de un singur sector, susținut de bani publici și europeni, face economia vulnerabilă. În primele șapte luni ale anului 2026, producția industrială a scăzut cu 3,7%, iar industria prelucrătoare cu 4,8%. Analistul a subliniat că, deși șantierele finanțate prin PNRR au menținut PIB-ul peste pragul de stabilitate, o dezvoltare sustenabilă necesită o industrie puternică.
România a încheiat anul 2025 cu o creștere economică de 0,8%, în condițiile în care industria a stagnat, iar consumul total a scăzut ușor. Această evoluție reflectă un model de creștere concentrat pe investițiile publice și pe infrastructură, într-un context în care alte sectoare fundamentale ale economii au dificultăți de performanță.
Perspectiva pentru 2027 indică o posibilă revenire a creșterii economice, cu estimări între 1,7% și 2,5%. Succesul acestui scenariu depinde de integrarea programelor de apărare, precum SAFE, în lanțurile de producție locale. Dacă fondurile pentru apărare vor fi folosite doar pentru echipamente importate, impactul asupra PIB-ului va fi minim, în timp ce o reindustrializare reală necesită comenzi directe în uzinele românești.