În cadrul conferinței OSEEC 2026, organizată la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, Valentin Ionescu, președintele Institutului de Studii Financiare, a prezentat conceptul de Capital de Autonomie Economică (Economic Autonomy Capital – EAC). Această propunere introduce o nouă direcție de cercetare în domeniul educației financiare, punând accent pe competențele necesare pentru ca indivizii să rămână autorii propriilor alegeri economice.
Conceptul EAC este definit ca un cadru teoretic integrator, tratând autonomia economică drept o resursă care poate fi atât acumulată, cât și măsurată. Aceasta rezultă din interacțiunea dintre capitalul financiar, cel productiv, cel uman și resursele instituționale. Pentru un actor economic, acest capital reprezintă un stoc dinamic de resurse, competențe și drepturi efective care permit păstrarea libertății reale de alegere și adaptarea la șocuri, fără a cădea într-o dependență economică excesivă.
Într-o eră dominată de tehnologie, unde aplicațiile și asistenții bazați pe inteligență artificială pot genera recomandări rapide pentru credite sau asigurări, Valentin Ionescu subliniază importanța judecății critice. Educația financiară nu trebuie să ofere doar răspunsuri, ci capacitatea de a verifica informațiile și de a înțelege consecințele deciziilor. Utilizatorul trebuie să poată determina dacă o recomandare digitală este potrivită nevoilor sale și pe ce date se fundamentează această sugestie.
Abordarea propusă se sprijină pe idei ale economistului Amartya Sen, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 1998, privind posibilitățile reale de a-și construi viața. În viața cotidiană, autonomia se manifestă prin capacitatea de a compara acoperirile unei asigurări de locuință, de a înțelege costul total al unui telefon cumpărat în rate sau de a verifica riscurile unei investiții propuse de AI. Autonomia implică, de asemenea, recunoașterea limitelor proprii și solicitarea unui sfat competent.
O provocare majoră vizează influența comercială și utilizarea urgenței sau a personalizării pentru a grăbi acceptarea unei oferte. Valentin Ionescu menționează că educația financiară trebuie să ajute la identificarea modului în care suntem influențați de platforme. În acest context, cercetările lui Richard Thaler despre comportamentul economic și contribuțiile lui George Akerlof, Michael Spence și Joseph Stiglitz privind informația asimetrică oferă fundamente teoretice esențiale pentru studierea acestor mecanisme de influență.
Implementarea acestui concept necesită validare empirică și o nouă metodologie de evaluare a competențelor, care să depășească testele clasice de cunoștințe. Miza este dezvoltarea unei educații care să formeze o judecată durabilă, susținută de produse adecvate și instituții care protejează alegerea informată. Pentru universități și furnizorii de educație, obiectivul principal este urmărirea capacității reale pe care oamenii o au de a aplica ceea ce învață în situații noi.