Economia României ar putea înregistra o creștere de maximum 0,5% în anul 2027, conform noilor estimări realizate de analiștii CFA România. Această prognoză este semnificativ mai scăzută decât previziunile emise de alte instituții internaționale de renume. De la BERD se estimează o creștere de 1,8%, în timp ce Comisia Europeană prevede 2,3%, FMI punctează 2,5%, iar S&P estimează o evoluție de 2,3% pentru perioada menționată.
Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, susține că modelul de creștere economică s-a schimbat fundamental. El a subliniat că, în anul 2024, economia a crescut cu doar 1%, în condițiile unui deficit bugetar de 9,3%. Scăderea puterii de cumpărare împiedică o expansiune puternică a consumului, iar investițiile urmează să încetinească odată cu finalizarea PNRR. În plus, costul datoriei publice este în continuarea creștere.
Situația veniturilor populației reprezintă un factor critic pentru dinamica pieței. Alexandra Smedoiu, de la CFA România, a observat că salariile nu țin pasul cu inflația, deoarece acestea au scăzut cu 5,2% în primul trimestru și cu aproximativ 6,5% în al doilea trimestru. Chiar dacă în 2027 ar avea loc o revenire a câștigurilor reale, aceasta ar susține doar o relansare modestă a consumului de bunuri și servicii.
Analistii oferă și perspective asupra indicatorilor macroeconomici pentru anul viitor. Inflația medie este estimată la circa 5%, cu o valoare de 4% la finalul anului, depășind prognoza de 3,4% a BNR. Cursul euro/leu ar putea ajunge la nivelul de 5,4-5,5 la finalul anului 2027, de la 5,28 în septembrie. Dobânda-cheie ar putea coborî de la 6,5% la un interval cuprins între 5% și 5,5%.
Instabilitatea politică afectează deja piețele financiare și stabilitatea monedei naționale. Leul a suferit o depreciere bruscă la începutul lunii mai, după destrămarea coaliției, iar randamentul obligațiunilor de stat pe 10 ani a depășit 7,6% în septembrie. Băncile de investiții se tem că măsurile de consolidare fiscală pot fi ușor reversate, deoarece nu au fost însoțite de reforme structurale necesare pentru stabilitate.
Contextul economic este marcat de riscuri legate de gestionarea fondurilor europene și de stabilitatea legislativă. S&P estimează că blocajul legislativ costă deja România suma de 750 de milioane de euro din granturile PNRR, după ce legea unitară a salarizării nu a putut fi adoptată. Această situație subliniază dificultățile de implementare a reformelor necesare pentru menținerea ratingului de credit al țării.