Inflația oficială și cea resimțită de consumatori pot prezenta valori diferite din cauza modului în care gospodăriile își gestionează bugetul și a mecanismelor psihologice de memorare a prețurilor. Analiza realizată de psihologul Bogdan Stoian arată că inflația oficială monitorizează un coș larg de bunuri, însă fiecare familie are o structură de cheltuieli specifică. Diferențele apar deoarece consumatorii nu cumpără lunar toate produsele incluse în acest coș statistic, iar ponderea unor categorii precum alimentele sau combustibilul variază semnificativ.
Percepția asupra scumpirilor este puternic influențată de frecvența achizițiilor efectuate de oameni. Produsele cumpărate des, cum ar fi pâinea, laptele, cafeaua sau benzina, au un impact mult mai mare asupra percepției economice decât bunurile cumpărate rar. Bogdan Stoian explică faptul că memoria economică funcționează ca un „album al scumpirilor”, deoarece oamenii tind să rețină mult mai ușor momentele în care prețurile au crescut decât perioadele de stagnare sau scădere. Această tendință de a memora pierderile favorizează o senzație de inflație mai mare.
Un alt factor determinant este utilizarea unor valori de referință vechi pentru compararea prețurilor actuale. Consumatorii, în special pensionarii cu venituri sub medie, pot compara prețul unui produs cu cel pe care l-au plătit acum câțiva ani, nu doar cu cel de anul trecut. Această metodă de evaluare poate face ca o creștere cumulată pe parcursul mai multor ani să pară mult mai drastică. De asemenea, oamenii pot compara sumele nominale fără a lua în calcul evoluția veniturilor sau puterea de cumpărare reală.
Structura bugetului unei familii poate justifica o experiență de inflație diferită față de media statistică. O gospodărie care alocă o parte importantă din venituri pentru energie, alimente și transport va resimți scumpirile mult mai dureros decât una cu venituri mari. Bogdan Stoian menționează că, dacă produsele cumpărate frecvent se scumpesc peste media generală, senzația de inflație ridicată este perfect justificată. Psihologia intervine prin accentuarea greutății acordate acestor scumpiri recurente.
Pentru a gestiona mai bine situația, analiza recomandă monitorizarea cheltuielilor pe o perioadă de două-trei luni pentru a identifica exact unde apar creșterile. Această metodă ajută la separarea percepției subiective de evoluția reală a costurilor unei familii. În perioadele de instabilitate, teama de scumpiri viitoare poate declanșa reacții precum achiziții accelerate sau reducerea bruscă a anumitor cheltuieli. Bogdan Stoian subliniază importanța înțelegerii acestor mecanisme pentru a putea lua decizii financiare mai raționale.
Contextul economic actual din România este marcat de o perioadă de tensiune pe piețele financiare. Bursa de Valori a înregistrat scăderi, iar randamentul obligațiunilor pe 10 ani a atins un maxim în ultimul an. Aceste fluctuații de pe piață, alături de discuțiile privind ratingul macroeconomic al țării, contribuie la un climat de incertitudine care poate influența comportamentul de consum și percepția asupra stabilității prețurilor.