Banca Națională a României a deschis, marți, 29 septembrie 2026, seria de dezbateri Economic@BNR, axate pe direcțiile de dezvoltare ale țării pentru următorii zece ani. Evenimentul a prezentat volumul „Sustenabilitatea financiară - de la deficite la convergență nominală”, care reprezintă al doilea studiu din cadrul acestui proiect coordonat de viceguvernatorul Cosmin Marinescu. Întâlnirea a reunit reprezentanți ai autorităților, mediului academic, partenerilor sociali și ai mediului de afaceri pentru a identifica priorități de creștere pe termen lung.
În cadrul deschiderii, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat că menținerea echilibrelor macroeconomice și a sustenabilității finanțelor publice este o condiție obligatorie pentru continuarea procesului de convergență și pentru perspectiva aderării la euro. Acesta a subliniat importanța unor politici economice calibrate, predictibile și credibile. Conform guvernatorului, doar prin astfel de măsuri România poate atrage investiții capabile să susțină productivitatea, să creeze noi locuri de muncă și să asigure o creștere economică sustenabilă.
Viceguvernatorul Cosmin Marinescu a insistat pe necesitatea unui parcurs ferm de consolidare fiscal-bugetară, care să permită trecerea de la progresele cantitative la cele calitative. Acesta a menționat că dezvoltarea trebuie susținută de investiții inteligente, inovare și productivitate, pentru a reface echilibrele financiare ale țării. În această optică, componente esențiale pentru sustenabilitate sunt educația, sănătatea, apărarea, disciplina financiară și creșterea intermedierii financiare, evitând soluțiile miraculoase pe termen scurt.
Participanții au propus diverse direcții de acțiune, de la corectarea deficitelor economice, menționată de Theodor Stolojan, până la consolidarea relațiilor cu Republica Moldova, evidențiată de Anca Dragu. Theodor Stolojan a vorbit despre nevoia de a redeveni atractivă pentru investițiile străine directe prin îmbunătățirea sistemelor de alocare a resurselor. Anca Dragu a indicat faptul că, după avantajul competitiv în zona IT, România ar putea trece spre inteligența artificială și securitatea cibernetică, oferind noi oportunități de dezvoltare.
Din partea autorităților, Alexandru Nazare, ministru interimar al Finanțelor, a afirmat că România trebuie să iasă din procedura de deficit excesiv până în 2030 pentru a pregăti aderarea la zona euro. El a apelat la consens politic pentru a evita transformarea politicilor economice în zone de conflict. Totodată, Adrian Câciu, vicepreședinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, a susținut că sunt necesare reforme structurale reale în administrație, sănătate și educație, pentru o utilizare mai eficientă a fondurilor europene.
Contextul economic actual este marcat de provocări semnificative, în care creșterea economiilor românilor a fost parțial neutralizată de impactul inflației, transformând avansul într-o scădere reală. În paralel, instituțiile europene investighează suspiciuni de fraude masive legate de fondurile europene și achizițiile militare, ceea ce pune presiune pe gestionarea responsabilă a resurselor publice și pe necesitatea unor reforme de transparență și disciplină fiscală.