Situația financiară a României este monitorizată cu atenție de agențiile de rating, în contextul incertitudinii politice actuale. Malgorzata Krzywicka, analistă la Fitch Ratings, a subliniat că lipsa unui guvern funcțional ridică semne de întrebare privind capacitatea țării de a realiza ajustările fiscale necesare. Această instabilitate afectează direct predictibilitatea fiscală și capacitatea de a gestiona deficitul bugetar într-un mod sustenabil pe termen lung.
În prezent, România se confruntă cu o necesitate de ajustare a deficitului bugetar de aproximativ 1,5 puncte procentuale. Acest pas este considerat esențial pentru a putea stabiliza creșterea datoriei publice pe termen mediu. Fără aceste măsuri, procesul de consolidare fiscală poate fi compromis, iar riscurile de degradare a poziției economice ale țării sunt în creștere, conform analizelor realizate de experții de la Fitch Ratings.
În iulie, Fitch a decis să mențină calificativul României la nivelul BBB-, care reprezintă ultimul nivel din categoria investment grade. Totodată, agenția a menținut perspectiva negativă asupra acestui rating, semnalând un risc de retrogradare. O eventuală scădere cu o singură treaptă ar plasa România direct în categoria investițiilor nerecomandate, ceea ce ar avea implicații serioase asupra atractivității economice a țării.
Deficitul bugetar a atins în 2024 un nivel de 9,3% din PIB, fiind cel mai ridicat raportat în cadrul Uniunii Europene. Fitch estimează că acest deficit va coborî la 5,9% din PIB până în anul 2026, însă această cifră rămâne sub pragul de 6,2% stabilit de Guvern. Această discrepanță subliniază dificultatea de a atinge țintele oficiale în condițiile actuale de incertitudine politică.
Instabilitatea de la nivelul decizional a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale ce urmează a fi aplicată după anul 2026. Agenția a evidențiat că riscurile pentru continuarea procesului de consolidare sunt ridicate, având în vedere incertitudinea legată de compoziția și stabilitatea viitorului guvern. Această lipsă de claritate pune sub semnul întrebării capacitatea de a implementa măsuri de ajustare necesare pentru stabilitatea datoriei.
Monitorizarea indicatorilor macroeconomici este vitală pentru stabilitatea bugetară, mai ales în perioade de tranziție politică. În contextul actual, deciziile privind resursele publice sunt influențate de capacitatea statului de a gestiona deficitul de 9,3% din PIB. O gestionare eficientă a consolidării fiscale este necesară pentru a evita scăderea ratingului de credit, un factor critic pentru încrederea investitorilor în economia românească.