Asociația Energia Inteligentă (AEI) a prezentat un set de cinci direcții strategice destinate viitorului program de guvernare al țării. Prin intermediul președintelui său, Dumitru Chisăliță, organizația propune implementarea unor măsuri axate pe creșterea productivității resurselor și dezvoltarea activităților cu valoare adăugată mai mare în România. Documentul, publicat duminică, 11 octombrie, pune accent pe necesitatea de a îmbunătăți managementul resurselor și de a reduce risipa în cadrul politicilor economice naționale.
Analiza realizată de AEI subliniază o problemă structurală a economiei românești, bazată pe datele Eurostat pentru perioada 2000-2025. În acest interval, productivitatea resurselor în România a stagnat, în timp ce media Uniunii Europene a înregistrat o creștere de aproximativ 50%. Indicatorul respectiv măsoară valoarea produsului intern brut raportată la consumul intern de materiale, incluzând resursele extrase intern și materialele importate, din care se scăz sun exporturile, evidențiind dificultatea economiei de a genera valoare din resurse.
O componentă esențială a propunerilor vizează modul de valorificare a materiilor prime și a resurselor naturale. AEI recomandă Guvernului să analizeze ce valoare economică rămâne efectiv în România prin procese de prelucrare, tehnologie, proiectare și comercializare. Organizația susține că simpla prezență a resurselor nu garantează prosperitatea, fiind necesară o politică orientată spre creșterea valorii adăugate. Propunerea nu pledează pentru subvenționarea generală, ci pentru identificarea sectoarelor unde producția internă poate genera beneficii sustenabile.
În ceea ce privește utilizarea banilor publici, asociația propune o schimbare de paradigmă în evaluarea investițiilor. AEI consideră că gradul de absorbție al fondurilor europene sau valoarea sumelor cheltuite nu sunt indicatori suficienți pentru succes. Guvernul trebuie să monitorizeze dacă investițiile reduc costurile de producție, economisesc energie și materiale sau îmbunătățesc transportul. Ideea centrală este că România are nevoie de un bilanț al rezultatelor economice, nu doar de un simplu bilanț al plăților efectuate.
Sectorul energetic este, de asemenea, vizat prin recomandarea ca politicile publice să urmărească valoarea economică generată de energia consumată, nu doar prețul sau siguranța aprovizionării. Sprijinul public pentru industrie ar trebui corelat cu modernizarea tehnologiilor și reducerea pierderilor. Totodată, AEi avertizează că reducerea consumului de materiale nu trebuie confundată cu progresul economic, deoarece închiderea unei activități industriale poate îmbunătăți indicatorii de consum fără a crește competitivitatea reală a economiei.
Evoluția indicatorilor de productivitate și utilizarea resurselor rămân teme critice pentru stabilitatea economică pe termen lung. În contextul european, monitorizarea datelor de la Eurostat este esențială pentru a înțelege decalajul dintre performanța României și media UE. Această analiză comparativă oferă cadrul necesar pentru a evalua dacă politicile de management al resurselor și investițiile publice contribuie efectiv la creșterea capacității productive și la sustenabilitatea locurilor de muncă în țară.