Economistul Christian Năsulea analizează modul în care agențiile de rating evaluează capacitatea României de a-și gestiona datoriile în contextul lipsei unui guvern cu puteri depline. Conform expertului, principalele preocupări ale acestor instituții vizează capacitatea statului de a-și plăti obligațiile, de a refinanța împrumuturile și de a atrage noi finanțări. Agențiile nu iau decizii bazate pe existența unui executiv complet funcțional, ci se concentrează pe condițiile financiare reale ale țării.
Christian Năsulea subliniază că ratingul statului român a fost menținut chiar și în absența unui guvern cu puteri depline, deoarece guvernul interimar este condus tot de Bolojan. Această continuitate oferă agențiilor de rating o anumită predictibilitate necesară evaluărilor. Pentru investitori și creditori, esențial este ca România să aibă resurse pentru a returna banii împrumutați și pentru a asigura refinanțarea datoriei, indiferent de statutul politică al executivului.
În cazul unei crize politice care ar împiedica adoptarea la timp a Legii bugetului, Christian Năsulea menționează că datoriile pot fi acoperite prin utilizarea bugetului anului 2026. Aceasta se poate face prin cheltuirea lunară a unei fracțiuni de 1/12 din bugetul anului respectiv. Deși această metodă nu ar afecta procesul de reducere a deficitului, economistul avertizează că este o soluție imperfectă și greu de gestionat pentru sistemele publice și cetățeni.
Problema majoră apare la nivelul priorităților naționale, deoarece un astfel de buget nu va corespunde nevoilor reale ale României în anul viitor. Christian Năsulea precizează că, deși proiecțiile indică un deficit de 6,2%, statul nu va putea achita toate datoriile fără o rectificare bugetară. Lipsa unui guvern limitează spațiul de acțiune politică necesar pentru a gestiona datoriile către creditorii externi, titlurile de stat și investițiile din sectorul sănătății.
Expertul subliniază că, deși menținerea solvabilității și a capacității de a atrage fonduri pe piețele internaționale este vitală, ratingul oferit de agenții nu reflectă capacitatea statului de a-și servi cetățenii. România se confruntă cu datorii diverse, inclusiv în sănătate, iar gestionarea acestora necesită o stabilitate politică pe care lipsa unui guvern deplin o compromite, limitând capacitatea de a răspunde nevoilor sociale și de infrastructură.
Recent, Standard & Poor’s a decis menținerea ratingului suveran al României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, evitând retrogradarea în categoria de risc speculativ. Această decizie a fost influențată de corecțiile aplicate deficitului și de volumul de capital atras pentru proiecte de infrastructură. Decizia a fost luată într-un context de criză politică, presiuni asupra finanțelor publice și costuri mari de finanțare.