Reconfirmarea ratingului României la nivelul BBB- de către agenția S&P reprezintă o veste pozitivă, dar necesită o abordare prudentă, conform analizei lui Flavius Jakubowicz. Președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) subliniază că, deși țara a evitat ieșirea din categoria investițională într-un context politic tensionat, perspectiva negativă este menținută. Mesajul transmis de agenție indică faptul că încrederea a fost doar prelungită, nu neapărat reînnoită, lăsând deschisă posibilitatea unor presiuni viitoare.
Unul dintre argumentele care au susținut menținerea ratingului este evoluția execuției bugetare, în ciuda incertitudinii politice. Datele furnizate de Ministerul Finanțelor arată un deficit bugetar de 2,89% din PIB după primele opt luni, o valoare cu aproximativ 31% mai mică față de aceeași perioadă a anului trecut. Flavius Jakubowicz menționează că ajustarea fiscală a continuat chiar și în timpul unui guvern interimar, un factor care a contat în evaluarea agenției de rating.
Totuși, decizia S&P este văzută mai degrabă ca o evaluare a rezultatelor trecute decât ca o dovadă a rezolvării crizei fiscale. Agenția a acordat un credit rezultatelor din 2026, monitorizând modul în care evenimentele politice influențează aplicarea politicilor publice. Riscul major rămâne un blocaj de durată care ar putea împiedica reducerea deficitelor în anul 2027, punând astfel sub semnul întrebării capacitatea statului de a menține continuitatea măsurilor de consolidare.
Economia românească traversează o perioadă de stagnare, ceea ce complică procesul de ajustare fiscală. În semestrul I din 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,7% față de semestrul I din 2025 pe seria brută, în timp ce prognoza Comisiei Europene indică o creștere de doar 0,1% pentru anul 2026. Această situație este agravată de o scădere drastică a investițiilor străine directe, care au însumat 1,127 miliarde euro în primele șapte luni din 2026, față de 4,915 miliarde euro în aceeași perioadă a anului precedent.
Finanțarea externă rămâne o vulnerabilitate critică, având în vedere că intrările nete de investiții acoperă doar 26% din deficitul extern, restul fiind acoperit prin datorie. Pe termen scurt, confirmarea ratingului ar putea calma parțial volatilitatea de pe piața valutară și cea a titlurilor de stat, însă nu se anticipează o revenire rapidă a cursului valutar. De asemenea, spațiul pentru relaxarea politicii monetare rămâne limitat din cauza riscului de rating și a inflației.
Contextul economic actual pune presiune pe stabilitatea instituțională a țării. În ciuda menținerii ratingului, România se confruntă cu o perioadă de incertitudine care a dus la un leu aflat la minim istoric și la o finanțare din Uniunea Europeană mult mai scumpă. Capacitatea clasei politice de a implementa un buget credibil pentru anul 2027 va reprezenta adevăratul test pentru stabilitatea macroeconomicajă a României.