Eurodeputatul Victor Negrescu a solicitat Comisiei Europene o abordare mai flexibilă în evaluarea reformelor și a jaloanelor implementate de România în cadrul PNRR. Această solicitare a fost făcută marți, la Strasbourg, în încercarea de a proteja fondurile europene de la o pierdere masivă. Negrescu a subliniat necesitatea unui dialog continuu cu noul guvern pentru a asigura accesarea resurselor aferente planului de redresare și reziliență.
Situația actuală a României este descrisă într-un raport prezentat în cadrul Parlamentului European, bazat pe datele furnizate de Comisia Europeană. Conform acestui document, țara se află pe penultimul loc în ceea ce privește gradul de realizare a țintelor și a jaloanelor aferente PNRR. În acest clasament, doar Ungaria se situează în urma României, deși acest stat a avut mecanismul blocat din cauza condiționalității privind statul de drept.
Riscul financiar este semnificativ, deoarece România ar putea pierde aproximativ 50% din țintele și jaloanele prevăzute în planul de redresare. Victor Negrescu a menționat că, deși țara a încasat inițial o alocare financiară de peste 29 de miliarde de euro, alocarea actuală este de aproximativ 20 de miliarde de euro. Din această sumă, există un risc major de a pierde sume consistente din cauza implementării neadecvate a proiectelor și a țintelor.
În cadrul unei întâlniri cu comisarii europeni Valdis Dombrovskis și Raffaele Fitto, s-a discutat despre posibilitatea de a purta dialog până la finalul anului sau chiar în cursul anului viitor. Comisarii au admis că pot analiza date suplimentare, însă au precizat că vor evalua doar realizările confirmate până la finalul lunii august 2026. Negrescu a indicat faptul că există încă o marjă de lucru, în ciuda dificultăților întâmpinate la cererea de plată numărul 5.
Implementarea PNRR rămâne un subiect critic pentru stabilitatea economică a României, având în vedere volumul masiv de fonduri necesare pentru modernizarea infrastructurii și a serviciilor publice. Capacitatea de a îndeplini jaloanele impuse de Bruxelles determină direct ritmul cu care aceste resurse ajung în economia națională. Monitorizarea strictă a progresului reformelor este esențială pentru a evita sancțiunile financiare și pentru a menține încrederea partenerilor europeni.
Negrescu a menționat că România a fost prezentată ca un exemplu negativ de către comisarii europeni în urma evaluărilor recente. Acesta a insistat pe necesitatea unei evaluări mai permisive pentru a permite accesarea cât mai multor resurse. Obiectivul principal rămâne evitarea pierderii fondurilor prin demonstrarea progresului realizat în cadrul reformelor structurale solicitate de Comisia Europeană.