România riscă să nu utilizeze integral suma de 60,2 miliarde de euro care ar putea fi alocată țării pentru perioada 2028–2034. Această estimare, realizată de Comisia Europeană, vizează gestionarea unor fonduri prin intermediul unui plan național care să integreze resurse destinate dezvoltării regionale, agriculturii, investițiilor sociale și altor politici europene specifice. Victor Negrescu a trasat acest semnal de alarmă, subliniind că suma finală este încă în proces de negociere.
Europarlamentarul a evidențiat faptul că există un risc real ca, din cauza unor prevederi tehnice specifice, România să nu poată accesa integral resursele alocate. Victor Negrescu a susținut că este esențial ca autoritățile regionale și locale să aibă un rol concret în stabilirea priorităților de investiții. Obiectivul principal ar trebui să fie distribuirea eficientă a acestor fonduri în toate regiunile țării, oferind suport și comunităților care sunt în prezent mai puțin dezvoltate.
Pentru a asigura o utilizare optimă, Victor Negrescu a pledat pentru direcționarea investițiilor către domenii critice precum infrastructura, sănătatea, educația, locuințele, energia și dezvoltarea locală. Acesta a solicitat, în același timp, o reducere a birocrației și implementarea unor reguli mai flexibile în procesul de utilizare a banilor europeni. Conform europarlamentarului, simplificarea procedurilor este vitală pentru a permite proiectelor să fie implementate într-un ritm adecvat nevoilor economice.
Experiența anterioară cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost invocată ca un exemplu de învățăminte necesare pentru viitor. Victor Negrescu a menționat că centralizarea excesivă a deciziilor, birocrația persistentă și stabilirea unor termene nerealiste pot afecta direct implementarea investițiilor planificate. Din acest motiv, el recomandă ca procesul de consultare și pregătirea proiectelor pentru următorul ciclu bugetar european să înceapă din timp, fără a aștepta aprobarea oficială a bugetului pentru perioada 2028–2034.
Gestionarea fondurilor europene de către statele membre implică respectarea unor standarde stricte de transparență și eficiență impuse de Bruxelles. În cadrul Uniunii Europene, alocarea acestor resurse este condiționată de capacitatea instituțiilor naționale de a absorbi capitalul fără a genera întârzieri administrative. România a încercat în trecut să optimizeze procesele de absorbție prin reforme structurale, însă provocările legate de viteza de implementare a proiectelor rămân un punct de discuție constant în cadrul deciziilor economice naționale.
Victor Negrescu a subliniat că pregătirea trebuie să fie anticipată pentru a evita pierderile financiare. El a insistat pe necesitatea de a avea un plan bine structurat care să permită accesul la bani pentru sectoarele sociale și de dezvoltare regională. Fără o strategie de pregătire a proiectelor care să depășească obstacolele tehnice, țara ar putea rămâne cu resurse neutilizate în perioada următoare.