Comisia Europeană a decis expedierea către România a unui lot de 1,1 milioane de doze de vaccin, programată pentru data de 24 octombrie 2026. Aceste seruri sunt destinate combaterii variolei ovine și caprine (SPGP), precum și a pestei micilor rumegătoare (PPR). Decizia vine după o serie de discuții tehnice și presiuni din partea sectorului zootehnic românesc, care se confruntă cu o criză epidemiologică semnificativă.
Din totalul de 1,1 milioane de doze care vor fi livrate, 800.000 de unități sunt dedicate imunizării împotriva variolei ovine și caprine. Restul de 300.000 de doze vor fi utilizate pentru combaterea bolii numită peste a micilor rumegătoare. Toate aceste seruri vor fi extrase direct din băncile strategice de vaccinuri care sunt administrate la nivelul întregii Uniuni Europene.
Procesul de aprobare a solicitării a implicat un schimb intens de documente între autoritățile de la București și Bruxelles. Autoritățile române au înregistrat cererea oficială pe 21 septembrie 2026, iar planurile naționale de vaccinare au fost transmise pe 23 septembrie. După ce Comisia Europeană a solicitat clarificări suplimentare la începutul lunii octombrie, răspunsurile de la București au fost trimise pe 5 octombrie, fiind urmate de activarea băncilor de vaccinuri pe 8 octombrie.
Această livrare este necesară într-un moment de tensiune pentru crescătorii de animale, care au protestat împotriva măsurilor de carantină și a blocării exporturilor. Ministrul Tánczos Barna a criticat public lipsa de reacție și întârzierea livrărilor de seruri, subliniind că fermierii sunt lăsați fără sprijin direct. Evenimentul a survenit după ce autoritățile au efectuat toate evaluările tehnice și juridice necesare pentru a justifica această intervenție de urgență.
Reprezentanții Comisiei Europene au precizat că aceste stocuri strategice sunt destinate exclusiv inițierii unor campanii rapide de urgență. Această politică este menită să garanteze că rezervele UE rămân operaționale pentru a răspunde prompt la focare similare în alte state membre. Astfel, băncile de vaccinuri nu sunt concepute pentru a susține integral un program național de imunizare pe termen lung sau runde succesive de vaccinare.
Relația dintre România și Uniunea Europeană rămâne un subiect de interes major în contextul deciziilor economice și de sănătate publică. În perioada recentă, discuțiile privind integrarea și sprijinul oferit de Bruxelles au fost marcate de o abordare de tipul „nu avem timp de pierdut”, reflectând necesitatea unor acțiuni rapide în fața crizelor.