România are necesitatea de a solicita Comisiei Europene aproximativ 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune până la sfârșitul anului 2029. Această sumă reprezintă peste 70% din alocarea europeană aferentă politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027. Situația este detaliată în Programul de guvernare 2026-2028 al premierului desemnat, Luca Niculescu, care evidențiază volumul masiv de fonduri ce trebuie mobilizate în următorii ani.
La data de 30 septembrie 2026, rata de absorbție curentă a raportat o valoare de 28,5%. Din totalul de 41,97 miliarde de euro alocate celor 15 programe finanțate prin politica de coeziune 2021-2027, contribuția Uniunii Europene este de 30,99 miliarde de euro. În acest context, sumele solicitate Comisiei Europene se ridicau la 8,82 miliarde de euro, în timp ce plățile către beneficiari au însumat 11,45 miliarde de euro.
Performanțele de absorbție variază semnificativ în funcție de programul specific de utilizare. Programul Transport înregistrează cea mai mare rată, de 53,4%, urmat de Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă, care are 36%. În schimb, programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare prezintă o rată de doar 9,5%, iar pentru Sănătate aceasta este de 14,6%. Educația și Ocuparea au o rată de 21,4%, în timp ce Incluziune și Demnitate Socială se situează la 29,9%.
Pentru a accelera procesul, Guvernul propune implementarea unui mecanism de monitorizare săptămânală la nivelul MIPE. Acest sistem va include un responsabil nominal și termene clare pentru fiecare blocaj identificat în programele europene. Fiecare program va dispune de un grafic de plăți actualizat lunar, fiind conectat la țintele anuale de dezangajare (n+3). Proiectele care rămân sub țintă vor intra automat în procedură de realocare a sumelor către proiecte mature.
Strategia prevede utilizarea acestor fonduri pentru susținerea investițiilor publice în condițiile de consolidare fiscală. Prioritățile de investiții vizează transportul, infrastructura de apă și canalizare, sănătatea, educația și digitalizarea, precum și energia și dezvoltarea urbană. Fondurile vor fi direcționate către proiecte cu impact economic ridicat, care să contribuie la formarea brută de capital și la creșterea productivității, oferind totodată suport pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii.
Politica de coeziune a Uniunii Europene reprezintă principalul instrument de reducere a disparităților economice și sociale dintre regiunile membre. Aceasta funcționează prin alocarea de fonduri structurale destinate dezvoltării infrastructurii, educației și protecției mediului. Îndeplinirea țintelor anuale de cheltuieli este esențială pentru ca statele membre să nu piardă accesul la aceste resurse financiare prin mecanismele de dezangajare automată prevăzute de regulamentele europene.