România, împreună cu Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia, a solicitat Comisiei Europene intervenții urgente pentru sectorul de creștere a ovinelor și caprinelor. Cererea a fost formulată în cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH), desfășurată la Bruxelles, la care a participat viceprim-ministrul Tánczos Barna, în calitate de ministru interimar al agriculturii și dezvoltării rurale. Obiectivul principal este gestionarea provocărilor cauzate de evoluția focarelor de boală.
Tánczos Barna a subliniat impactul economic major pe care îl are interzicerea exportului de ovine asupra României. Ministrul a menționat că nu se poate permite ca apariția unui focar să blocheze activitatea economică a întregului sector pentru perioade îndelungate. România și celelalte patru state solicită o abordare bazată pe risc, care să permită protejarea sănătății animalelor fără a pune în pericol viitorul economic al sectoarelor afectate.
Solicitările grupului de state vizează aplicarea flexibilă a restricțiilor, astfel încât animalele sănătoase din zonele neafectate să poată fi deplasate și valorificate. De asemenea, se cere o analiză a rolului vaccinării pentru bolile de categoria A și facilitarea circulației animalelor vaccinate în interiorul UE. Un alt punct important este adaptarea Regulamentului privind sănătatea animală și adoptarea unor soluții tehnologice care să diminueze uciderea în masă a animalelor.
Fermierii din aceste țări sunt afectați de boli precum pestă a micilor rumegătoare (PPR), variolă ovină și caprină (SGP) și febră aftoasă (FMD). Din acest motiv, statele solicită acordarea unui sprijin financiar adecvat și a unor soluții reale de compensare pentru pierderile de venit. Această compensare trebuie să acopere costurile suplimentare de întreținere, furajare și pierderea piețelor de desfacere cauzată de restricțiile impuse.
Pe lângă problema sănătății animalelor, la Bruxelles s-a discutat și despre viitorul Politicii Agricole Comune (PAC). Secretarul de stat Zoltán Mihály a susținut necesitatea continuării Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) după anul 2027. România, alături de Bulgaria, Cipru, Ungaria, Polonia și Slovacia, consideră acest instrument esențial pentru susținerea sectoarelor vulnerabile, în contextul costurilor ridicate de producție, al volatilității piețelor și al fenomenelor climatice extreme.
Ajutoarele Naționale Tranzitorii reprezintă un instrument de susținere a veniturilor fermierilor și a locurilor de muncă în mediul rural. Acestea sunt finanțate integral din bugetele naționale, ceea ce înseamnă că continuarea lor nu necesită resurse suplimentare de la bugetul Uniunii Europene. Astfel, acest mecanism nu afectează resursele disponibile pentru alte politici europene sau pentru restul structurii Politicii Agricole Comune.
context_missing: false,