România începe pregătirile pentru accesarea viitorului cadru financiar european, care ar putea cuprinde o sumă de aproximativ 60,2 miliarde de euro pentru perioada 2028–2034. Această anvelopă, prevăzută în proiectele de regulamente ale Comisiei Europene, vizează domenii strategice precum politica de coeziune, Politica Agricolă Comună, Fondul Social pentru Climă, pescuitul și afacerile interne. Suma finală va fi stabilită în urma negocierilor de la nivelul Consiliului European între liderii Uniunii Europene.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are rolul de a coordona Planul de Parteneriat Național și Regional, documentul care va defini prioritățile de investiții și reforme. Mihai Ghigiu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a subliniat că prioritățile sale includ finalizarea PNRR, accelerarea programelor europene actuale și pregătirea investițiilor viitoare. Acesta a menționat că este necesară o componentă regională puternică și alocări predictibile pentru a permite utilizarea fondurilor în investiții mari.
Sectorul energetic reprezintă o prioritate majoră, având în vedere impactul costurilor și al securității aprovizionării asupra competitivității industriei. Discuțiile privind modernizarea rețelelor, decarbonizare și eficiența energetică sunt esențiale pentru reducerea vulnerabilității economiei la șocurile de preț. În acest context, autoritățile publice vor interacționa cu companii precum Electrica, PPC, Transgaz, Transelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica pentru a corela proiectele naționale cu instrumentele europene dedicate infrastructurii critice.
Pe planul economic și digital, Daniel Zamfir, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, pune accent pe reindustrializare și relansarea economică. Acesta a semnalat o scădere a producției industriale cu 3,7% în primele opt luni ale anului și un deficit comercial de 22,4 miliarde de euro în aceeași perioadă. Strategia vizează sprijinul pentru industria auto, cercetare-dezvoltare și tehnologii înalte, alături de dezvoltarea infrastructurii digitale și a securității cibernetice.
Infrastructura de transport și dezvoltarea rurală constituie alte piloni ai viitoarei strategii de finanțare europeană. Conectivitatea regională și modernizarea agriculturii, prin accesul la apă și procesare, sunt vitale pentru dezvoltarea teritorială și reziliența comunităților. Guvernul propune o abordare integrată, în care fondurile UE, bugetul național și capitalul privat să contribuie simultan la aceleași obiective, bazându-se pe proiecte mature, cu documentații tehnice și costuri estimate corect.
Pregătirea acestui cadru financiar are loc într-un context economic european marcat de schimbări în încrederea consumatorilor. În octombrie, încrederea consumatorilor a scăzut la -17,3 puncte în Uniunea Europeană și la -17,9 în zona euro, ceea ce subliniază importanța stabilității investițiilor. Succesul României în perioada 2028-2034 va depinde de capacitatea de a transforma alocările în infrastructură funcțională și companii competitive, nu doar de gradul de absorbție a banilor.