Comisia Europeană a demarat o procedură de infringement împotriva României, din cauza regimului fiscal aplicat câștigurilor obținute de investitorii care utilizează brokeri stabiliți în afara țării. Autoritatea europeană consideră că actualul sistem de impozitare poate încălca libertatea de a presta servicii, conform prevederilor din Tratatul privind funcționarea UE și din Acordul SEE. Această măsură vizează în mod specific tratamentul fiscal diferențiat aplicat tranzacționării de acțiuni prin intermediari străini.
Problema centrală vizează modul în care sunt taxate profiturile în funcție de platforma utilizată de investitori. Pentru tranzacțiile efectuate prin brokeri români, de la 1 ianuarie 2026, câștigurile sunt impozitate prin reținere la sursă cu 3%, dacă acțiunile au fost deținute peste un an, sau cu 6%, dacă termenul de deținere este mai scurt. Aceste cote reprezintă o majorare față de valorile anterioare de 1% și 3% care erau aplicate anterior.
În contrast, persoanele care tranzacționează prin platforme străine au un regim fiscal diferit, fiind obligate să își declare singure câștigul net anual prin Declarația unică. Pentru acești investitori, cota de impozitare va crește de la 10% în 2025 la 16% în anul 2026. Un aspect tehnic important este că, la brokerii străini, pierderile pot fi compensate cu câștigurile realizate în același an, în timp ce la cei locali, reținerea se aplică la fiecare tranzacție profitabilă.
Comisia Europeană susține că acest regim fiscal face serviciile intermediarilor din alte state UE și SEE mai puțin atractive pentru investitorii români. Procedura urmărește verificarea conformității cu articolul 56 din Tratatul privind funcționarea UE și articolul 36 din Acordul SEE. România dispune de un termen de două luni pentru a răspunde scrisorilor de punere în întârziere, înainte ca Comisia să poată emite un aviz motivat și să sesize Curtea de Justiție a UE.
România nu este singura țară care se confruntă cu astfel de notificări din partea autorităților europene. În cadrul aceluiași pachet de măsuri, Ungaria, Italia și Irlanda au primit notificări oficiale pentru tratamentul fiscal discriminatoriu aplicat veniturilor provenite din deținerea de obligațiuni. Aceste cazuri indică o atenție sporită a Comisiei Europene asupra modului în care legislațiile naționale influențează libertatea de mișcare a capitalului și a serviciilor financiare în cadrul blocului european.
Procedurile de infringement reprezintă o etapă de monitorizare a respectării dreptului comunitar de către statele membre. În cazul României, dacă răspunsurile oferite nu vor convinge Comisia Europeană, procesul poate culmina cu sesizarea Curții de Justiție a UE, instituție care are puterea de a impune sancțiuni sau de a obliga statul la modificarea legislației naționale pentru a asigura respectarea regulilor de concurență și libertate economică.