Ministerul Finanțelor a subliniat importanța critică a încasării sumelor rămase din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru stabilitatea bugetară. Instituția a transmis că respectarea țintei de deficit bugetar depinde direct de aceste fonduri, având în vedere că plățile efectuate pentru proiecte care nu vor fi validate de Comisia Europeană vor trebui suportate integral din bugetul național. Situația pune presiune pe gestionarea resurselor pentru a acoperi cheltuielile deja efectuate.
În prezent, Comisia Europeană se ocupă de evaluarea cererilor de plată numărul 5 și numărul 6, care însumează un total de 6,43 miliarde euro. Din această sumă, 2,08 miliarde euro provin din cererea de plată nr. 5, care se află în proces de evaluare. Restul de 4,35 miliarde euro reprezintă cererea de plată nr. 6, care este cererea finală depusă la data de 30 septembrie 2026, urmând ca decizia finală să fie emisă până la 20 noiembrie 2026.
Până în acest moment, România a reușit să încaseze 13,27 miliarde euro din PNRR, ceea ce reprezintă aproximativ două treimi din valoarea totală a Planului. Această sumă este compusă din 8,95 miliarde euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde euro sub formă de împrumuturi. În acest calcul este inclusă și suma de 301,2 milioane de euro, încasată la 9 octombrie 2026, pentru țintele și jaloanele care fuseseră anterior suspendate în cadrul cererii de plată nr. 3.
Ministerul Finanțelor a precizat că bugetul pentru anul 2026 a fost construit pe baza ipotezei că toate finanțările PNRR programate pentru acest an vor fi atrase integral. Această strategie este corelată cu cheltuielile planificate pentru investiții și reforme. Totuși, dacă anumite ținte sau jaloane nu vor fi validate de Comisia Europeană, acele sume nu vor mai putea fi recuperate din PNRR, obligând statul să acopere diferențele din propriile resurse.
În ceea ce privește fluxul de bani, până la 30 septembrie 2026, veniturile din granturile PNRR au însumat 22,27 miliarde lei, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate au ajuns la 27,19 miliarde lei. Sumele împrumutate prin PNRR sunt considerate o sursă de finanțare a deficitului, fiind mai ieftine decât împrumuturile de pe piață. Plățile din această componentă, de 15,74 miliarde de lei, se reflectă integral în deficit, indiferent de momentul încasării tranșelor.
Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă principalul instrument de finanțare prin care statele membre ale Uniunii Europene accesează fonduri pentru susținerea economiilor post-pandemice. Acesta combină granturile, care sunt sume nerambursabile, cu împrumuturi oferite de la nivel european. Succesul implementării acestui plan depinde de îndeplinirea unor pași de reformă și de atingerea unor obiepte specifice de investiții, monitorizate constant de autoritățile de la Bruxelles.