România a depus oficial ultima cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), solicitând o sumă netă de aproximativ 4,35 miliarde euro. Această etapă marchează finalizarea procesului de transmitere a solicitărilor de fonduri către autoritățile europene. Procesul de achiziție a acestor resurse financiare va continua prin evaluarea riguroasă a reformelor și investițiilor propuse de autoritățile române.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a oferit detalii despre structura financiară a acestei ultime cereri. Valoarea totală a solicitării, înainte de deducerea prefinanțării, este de 6,04 miliarde euro. Din această sumă, România solicită o valoare netă de 4.347.770.169 euro, care este compusă din 2.582.415.100 euro sub formă de fonduri europene nerambursabile și 1.765.355.069 euro sub formă de împrumut.
Ultima cerere de plată include un set complex de 104 ținte și jaloane, care vizează diverse domenii strategice ale economiei și societății. Printre sectorul de activitate se numără transporturile, energia, sănătatea, educația și digitalizarea serviciilor publice. De asemenea, pachetul cuprge proiecte dedicate managementului apei și al deșeurilor, precum și măsuri pentru eficiența energetică a locuințelor, acoperind astfel nevoi fundamentale de infrastructură și modernizare.
Autoritățile naționale au evaluat ca fiind îndeplinite numeroase măsuri și proiecte incluse în această ultimă cerere de plată. Printre acțiunile finalizate se regăsesc extinderea rețelelor de apă și canalizare, construirea și dotarea de creșe, precum și dezvoltarea centrelor de zi pentru copii, persoane cu dizabilități și persoane vârstnice. Lista include totodată achiziția de ambulanțe și proiecte privind decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire, alături de renovarea energetică a clădirilor.
Depunerea documentelor nu garantează plata automată a integralității sumelor solicitate de către România. Comisia Europeană va efectua o evaluare finală pentru a verifica îndeplinirea satisfăcătoare a celor 104 ținte și jaloane asumate. Dragoș Pîslaru a subliniat că plata sumelor va avea loc doar după ce Comisia Europeană va confirma realizarea reformelor și a investițiilor. Orice neîndeplinire a obiectivelor poate influența direct valoarea finală a fondurilor care vor fi acordate.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă instrumentul principal de finanțare pentru modernizarea economiei românești, fiind bazat pe un set de reforme structurale și investiții în creștere verde și digitală. Acesta funcționează prin tranșe de plată, unde fiecare etapă de finanțare este condiționată de atingerea unor obiective specifice, monitorizate direct de instituțiile europene pentru a asigura utilizarea corectă a resurselor.