Comisia Europeană a clarificat reglementările privind transparența fondurilor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Conform explicațiilor oferite la un briefing din 8 octombrie, publicul are acces obligatoriu la informații despre cei mai mari 100 de destinatari finali ai fondurilor din fiecare stat membru. Totodată, autoritățile mențin acces la date mult mai detaliate pentru controale, audituri și investigații, asigurând astfel trasabilitatea întregului traseu financiar al banilor europeni.
Obligația de publicare este stabilită prin articolul 25a din Regulamentul MRR. Fiecare stat membru trebuie să mențină un portal ușor de utilizat și să actualizeze de două ori pe an lista celor 100 de destinatari finali care au primit cele mai mari sume pentru implementarea măsurilor naționale. Pentru persoanele juridice, lista trebuie să conțină denumirea, un identificator fiscal sau echivalent, suma primită și măsurile specifice la care se referă acest transfer de fonduri.
Această structură de raportare a fost criticată de Curtea de Conturi Europeană, care consideră că lista limitată nu arată suficient cine primește efectiv banii în cazul achizițiilor publice. În aceste situații, o instituție publică poate apărea ca destinatar final, deși execuția lucrărilor sau serviciilor este realizată de companii private contractate. Auditorii au observat că, în eșantionul analizat, organismele publice reprezentau peste jumătate din numărul destinatarilor și peste 80% din valoarea totală asociată listelor.
În ceea ce privește monitorizarea, regulamentul cere statelor să colecteze date despre contractanți, subcontractanți și beneficiari reali. Aceste informații detaliate nu trebuie publicate integral și sistematic, dar trebuie să fie disponibile pentru Comisie, OLAF, Curtea de Conturi și Parchetul European. Diferența dintre datele publice și cele de control este esențială, deoarece absența unui contractant din lista publică nu înseamnă că acesta nu este supus verificărilor autorităților.
România a fost menționată în auditul Curții de Conturi ca fiind un stat care dispune de un sistem capabil să colecteze sistematic date detaliate pentru trasabilitate. Totuși, auditorii au identificat probleme în modul de prezentare a listei publice, menționând că România și Spania publicau sumele acordate, în loc de sumele efectiv primite. Această distincție a fost explicată de autorități prin necesitatea de a include mai rapid destinatari mari din momentul semnării contractelor.
Mecanismul de redresare și reziliență funcționează ca un instrument de sprijin financiar pentru statele membre ale Uniunii Europene, vizând implementarea reformelor și investițiilor necesare pentru recuperarea după pandemie. Acesta impune standarde stricte de monitorizare a progresului și a utilizării resurselor, însă reglementările privind transparența totală a subcontractanților rămân un subiect de discuție între instituțiile de control și Comisia Europeană.