România se poziționează pe locul 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește rata plăților de granturi din Mecanismul de redresare și reziliență, la sfârșitul anului 2025. Datele oficiale provin dintr-un raport al Curții de Conturi Europene (ECA) privind bugetul UE, care evidențiază o absorbție deficitară a fondurilor nerambursabile. În timp ce țări precum Franța, Austria și Croația au depășit pragul de 80%, România nu a reușit să atingă nici jumătatea finanțării alocate prin planul revizuit.
Performanța financiară a României este de 47,2% din alocarea revizuită, o cifră care o plasează imediat după Suedia, care a înregistrat 47,8%. În clasamentul raportului, țara noastră se află înaintea Lituaniei și a Țărilor de Jos, ambele având o rată de 46,3%. Această situație indică faptul că România se află cu 18,8 puncte procentuale sub nivelul cumulat al întregii Uniuni Europene. Clasamentul vizează exclusiv componentele de granturi, fără a include împrumuturile sau cheltuielile administrative.
Lucian Romașcanu, membru al Curții de Conturi Europene, a avertizat că s-a observat o presiune extremă pentru îndeplinirea jaloanelor în ultimele momente. Acesta a semnalat o tendință de flexibilizare a jaloanelor, prin care caracteristicile acestora au fost diminuate pentru a se încadra în zonele admise. Lucian Romașcanu a subliniat că acest proces ridică semne de întrebare pentru noul cadru financiar multianual, deoarece evaluarea îndeplinirii trebuie să fie extrem de fermă pentru a evita riscuri majore de rambursare a costurilor de către Comisie.
Din punct de vedere al cererilor de plată, România a depus mai multe solicitări către Comisia Europeană. După o plată de 2,25 miliarde euro în iunie 2026, au urmat cereri suplimentare, inclusiv una depusă în august 2026 pentru aproximativ 1,65 miliarde euro în granturi. Ultima cerere, numărul 6, a fost transmisă la 30 septembrie, având o valoare brută de peste 6 miliarde euro, dintre care aproximativ 2,6 miliarde euro reprezintă granturi. Până la momentul raportării, nicio cerere nu a fost plătită de Comisie.
Impactul economic al acestor fonduri este monitorizat atent de instituții precum Banca Națională a României și agenții de rating, precum Fitch, Moody's și Standard&Poors. Pentru investitori și constructori, accelerarea încasărilor este vitală pentru lichiditatea și decontarea cheltuielilor eligibile. Totuși, există riscul ca proiectele inițiate pe baza unor promisiuni de finanțare europeană să necesite ulterior suport financiar din partea bugetului național. Rezultatele economice reale depind de transformarea angajamentelor în investiții și infrastructură verificabile.
Gestionarea fondurilor europene rămâne un subiect critic pentru stabilitatea bugetară a statelor membre. În contextul creșterii datoriilor naționale, asigurarea unor fluxuri constante de capital este esențială pentru menținerea capacității de investiție. Raportul ECA subliniază că orice model de finanțare ambițios trebuie să fie susținut de mecanisme de control și de o transparență riguroasă a proceselor de audit, pentru a garanta că resursele ajung efectiv la beneficiarii finali și produc dezvoltare economică durabilă.