Un nou raport de audit publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA) semnalează că România nu reușește să implementeze reformele necesare în administrația publică prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Deși țara a beneficiat de o alocare de aproximativ 5,6 miliarde euro pentru măsuri legate de administrația publică, modernizarea promisă de autoritățile de la București nu a fost pusă în practică. Auditorii subliniază că progresul în acest domeniu rămâne extrem de modest.
Analiza efectuată de instituția cu sediul în Luxemburg arată că trei dintre cele patru componente ale recomandărilor specifice de țară au fost abordate doar marginal. Cele trei componente vizează guvernanța și eficiența administrației publice, singura zonă care atinge nivelul cerut de Comisia Europeană fiind achizițiile publice și concurența. În evaluarea Comisiei Europene pentru anul 2025, toate cele patru componente pentru România înregistrează doar „unele progrese”, fără nicio componentă să atingă nivelul de „progrese substanțiale”.
Digitalizarea reprezintă elementul dominant în planurile de investiții ale României, ocupând peste 65% din măsurile de administrație publică analizate. Investițiile în tehnologie sunt centrale, însă schimbarea mecanismelor de decizie, de coordonare și de furnizare a serviciilor statului rămâne insuficient acoperită. Din punct de vedere financiar, suma de 5,6 miliarde euro reprezintă costurile estimate ale măsurilor din domeniul larg al administrației, însă pentru analiza aprofundată a reformelor, România dispune de 26 de intervenții cu costuri de circa 777,5 milioane euro.
Ivana Maletic, membră a Curții responsabilă de acest audit, a declarat că ocazia de a soluționa probleme structurale vechi a fost, în mare măsură, ratată. Ea a menționat că Mecanismul de Redresare și Reziliență ar fi putut fi utilizat mai strategic pentru consolidarea administrațiilor publice din statele membre. Pentru viitor, Ivana Maletic susține că Uniunea Europeană trebuie să învețe din aceste deficiențe și să pună un accent mai clar pe măsurarea rezultatelor concrete.
Raportul evidențiază o vulnerabilitate majoră în sistemul de monitorizare, deoarece numai 43% dintre măsurile verificate la fața locului dispuneau de indicatori pentru evaluarea rezultatelor. Multe state membre au considerat că adăugarea unor indicatori de rezultat ar fi excesiv de împovărătoare. Din acest motiv, sistemul de monitorizare se concentrează pe îndeplinirea jaloanelor și a țintelor, dar nu creează baza necesară pentru măsurarea impactului real asupra eficienței sau calității serviciilor publice oferite cetățenilor.
Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) reprezintă instrumentul financiar principal al Uniunii Europene pentru sprijinirea economiilor membre în perioada post-pandemie, vizând refacerea și reziliența economică. În cadrul acestui mecanism, statele membre primesc fonduri pentru a implementa reforme structurale și investiții strategice. Totuși, raportul ECA avertizează că concentrarea pe indicatorii de realizare poate stimula doar o conformare formală, fără a produce schimbări reale în funcționarea instituțiilor publice.