Radu Miruță a solicitat direcționarea unor resurse financiare suplimentare din fondurile europene către dezvoltarea infrastructurii naționale. Obiectivul principal este finanțarea proiectelor de căi ferate, poduri și drumuri care să nu limiteze mobilitatea în cadrul diverselor situații de strategie militară. Această propunere vizează adaptarea rețelei de transport pentru a răspunde nevoilor de deplasare ale forțelor armate în condiții de securitate națională și regională.
Ministrul interimar a subliniat faptul că România trebuie să prezinte argumente solide la nivel european pentru inițierea unor proiecte de care este nevoie la nivel național. El a criticat abordarea în care țara ar putea fi doar un beneficiar colateral al unor idei propuse de alte entități. Conform lui Radu Miruță, este esențial ca România să fie implicată activ în procesul de decizie, nu doar să primească proiecte deja stabilite de alți actori europeni.
Deși România a lansat deja un program major pentru modernizarea și înzestrări a Armatei Române, Radu Miruță consideră că acest proces nu este suficient fără infrastructură adecvată. El a menționat riscul reprezentat de poduri care nu pot suporta tonajul unui trailer militar sau de lipsa platformelor de încărcare pentru transportul feroviar. De asemenea, drumurile trebuie să permită anumite caracteristici tehnice specifice pentru a facilita deplasarea echipamentelor militare grele.
La nivel european, a fost demarată deja o analiză privind legătura dintre infrastructură și mobilitatea militară. Radu Miruță a precizat că România reprezintă un exemplu în acest proces și trebuie să fie implicată încă de la început. El a insistat pe necesitatea de a avea proiectele deja finalizate și pregătite, astfel încât acestea să poată fi implementate imediat ce fondurile vor fi puse la dispoziție de către instituțiile europene.
Strategia propusă de ministrul interimar pune accent pe pregătirea anticipată a proiectelor de investiții. Radu Miruță a concluzionat că nu se poate aștepta momentul disponibil al fondurilor pentru a începe planificarea. Este imperativ ca documentația și proiectele să fie gata de utilizare în momentul în care resursele financiare devin accesibile, pentru a evita pierderea oportunităților de finanțare și pentru a asigura rapiditatea reacției în caz de necesitate militară.
Infrastructura de transport reprezintă un pilon critic în planificarea strategică a securității, deoarece capacitatea de a deplasa trupe și echipamente depinde direct de rezistența podurilor și de rețelele feroviare. În contextul actual, coordonarea dintre dezvoltarea civilă a drumurilor și cerințele de mobilitate militară devine o prioritate pentru stabilitatea regională și pentru capacitatea de răspuns a statului în fața unor crize de securitate.