Sorin Grindeanu a prezentat direcțiile economice pe care partidul PSD le-ar putea implementa într-un viitor program de guvernare. Obiectivul principal vizează reducerea deficitului bugetar prin optimizarea costurilor statului, fără a compromite relansarea economiei. Liderul a subliniat că aceste măsuri trebuie să fie diferite de cele aplicate anterior, punând accent pe eficiență și pe sprijinirea domeniilor strategice care generează venituri suplimentare pentru bugetul de stat.
Un punct central în viziunea lui Grindeanu este reforma administrației locale, care ar trebui să includă reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri). Acesta a criticat abordările anterioare, susținând că există nevoia de optimizare a resurselor, dar și de alocare suplimentară pentru anumite entități care trebuie să își desfășoare activitatea mai eficient. Totodată, a propus reluarea schemelor de ajutor de stat, însă cu o selecție mult mai strictă a domeniilor care vor beneficia de aceste sprijiniri financiare.
Prioritatea numărul unu pentru viitorul guvern ar trebui să fie reducerea prețului energiei, conform declarațiilor liderului PSD. Grindeanu a menționat că România dispune de resurse energetice, însă prețurile rămân printre cele mai mari, ceea ce reprezintă un paradox economic. El a avertizat că prețul ridicat al energiei a contribuit la scăderea competitivității României cu aproximativ 15 locuri în ultimul an și ceva, afectând atât economia, cât și nivelul de trai al cetățenilor.
În ceea ce privește politicile fiscale, PSD propune revenirea la o cotă de TVA de 19% și eliminarea contribuției CASS pentru anumite categorii de persoane. Grindeanu a criticat măsurile luate de guvernul Bolojan, numindu-le „excesive”, în special cele care vizează mamele, persoanele vulnerabile sau deținuții politici. El a remarcat, în mod ironic, că taxarea veteranilor de război este o măsură nejustificată, având în vedere că numărul acestora este extrem de redus, fiind aproximativ 230 de persoane în țară.
Eforturile de reducere a costurilor statului și de optimizare a resurselor sunt teme recurente în dezbaterea politică privind gestionarea bugetului public. În contextul actual, deciziile privind taxarea și structura administrației locale influențează direct capacitatea de creștere economică a țării. Implementarea unor reforme structurale, precum reducerea numărului de UAT-uri sau ajustarea regimului fiscal pentru grupurile vulnerabile, reprezintă piloni centrali în propunerile de restructurare a cheltuielilor publice pentru perioada următoare.
Grindeanu a concluzionat că, prin aceste măsuri, România ar putea intra pe o traiectorie care să îi readucă într-o zonă de competitivitate economică reală. Reducerea costurilor zilnice pentru persoanele fizice este văzută ca un factor esențial pentru îmbunătățirea calității vieții. Dacă prețul energiei va fi controlat, impactul pozitiv se va simți atât la nivel de producție, cât și la nivel de consum individual, facilitând o creștere economică sustenabilă pe termen lung.