Premierul desemnat, Luca Niculescu, a prezentat programul de guvernare pentru perioada 2026–2028, punând accent pe execuția măsurilor și pe rezultate verificabile de către cetățeni. Documentul propune o schimbare de paradigmă economică, trecând de la o economie bazată pe import și forță de muncă ieftină către una centrată pe producția internă, inovare și tehnologie. Obiectivul central este consolidarea calitativă a economiei prin reducerea deficitului și protejarea puterii de cumpărare a populației.
Analiza prezentată în program evidențiază costurile ajustării bugetare necesare, care au afectat indicatorii economici recent. Deși deficitul bugetar cash a scăzut de la 4,51% la 2,89% din PIB după primele opt luni ale anului 2026, producția industrială a înregistrat o scădere de 3,7% în primele șapte luni. Totodată, între mai 2025 și iunie 2026, economia a pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, dintre care 76% au fost în sectorul industriei.
Luca Niculescu a subliniat că România se confruntă cu probleme de competitivitate încă din 2020, situație mascata anterior de fluxurile din PNRR și de creșterea datoriei publice. Documentul indică faptul că în 2025 rata de ocupare a persoanelor între 20 și 64 de ani a fost de 69%, comparativ cu 76% în Uniunea Europeană. În plus, riscul de sărăcie sau de excluziune socială vizează încă 5,2 milioane de oameni în țară.
Pentru a contracara aceste dificultăți, programul se va baza pe atuurile naționale, inclusiv pe resursele energetice precum nuclearul, hidro, gazele naturale și proiectul Neptun Deep din 2027. Infrastructura reprezintă un alt pilon, având în vedere cei 1.477 km de autostrăzi și drumuri expres existenți, față de cei 900 km raportați în 2020. Un alt element de susținere este beneficiul net de peste 72 mld. euro din fondurile europene înregistrat până la finalul anului 2025.
În domeniul securității, programul prevede creșterea graduală a cheltuielilor de apărare către 5% din PIB, în cadrul NATO și UE. Sectorul energetic vizează dezvoltarea a peste 5.000 MW noi capacități până la finalul anului 2027 și obținerea a circa 8 mld. mc de gaze anual din Marea Neagră. Scopul final este ca, până la sfârșitul anului 2028, România să depindă mult mai puțin de importurile scumpe de electricitate.
Implementarea acestor măsuri va respecta traiectoria de reducere a deficitului stabilită prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu 2025–2031. Guvernarea propusă urmărește aderarea la OCDE ca ancoră pentru reforme bazate pe standarde internaționale. Monitorizarea stadiului de îndeplinire a obiectivelor va fi realizată periodic, cel puțin o dată pe lună, pentru a asigura transparența în raport cu cetățenii români.