Oana Gheorghiu a criticat modul în care PSD gestionează comunicarea privind deficitul bugetar, afirmând că partidul utilizează cifre reale pentru a oferi o imagine incompletă a situației economice. Conform declarațiilor sale, există o discrepanță între ceea ce este recunoscut în programul de guvernare al Executivului și ceea ce este prezentat în spațiul public. În timp ce documentele oficiale admit că ajustarea bugetară produce rezultate, în comunicarea publică această măsură este descrisă ca fiind un dezastru pentru economie.
În ceea ce privește metodele de calcul, Gheorghiu a explicat că diferența dintre deficitul cash și cel ESA este reală, dar nu indică automat existența unor cheltuieli ascunse. Pentru primele șase luni din 2025, deficitul cash a fost de 3,64% din PIB, în timp ce în aceeași perioadă a anului 2026 acesta a scăzut la 2%. Paralel, deficitul ESA a înregistrat o scădere de la 3,6% la 3,4%. Această distincție tehnică este esențială pentru o înțelegere corectă a fluxurilor financiare.
Oana Gheorghiu a clarificat și cifra de 9,2%, subliniind că aceasta reprezintă deficitul din trimestrul II, ajustat sezonier și raportat la PIB-ul acelui trimestru specific, nu bilanțul întregului semestru. Ea a comparat situația cu o familie care traversează o lună cu cheltuieli mari, menționând că în acel interval au fost accelerate investițiile, inclusiv cele din cadrul PNRR. Astfel, o singură cifră trimestrială nu poate servi drept indicator pentru întreaga perioadă de semestru.
Evoluția deficitului ESA arată o tendință de scădere, de la 9,2% în 2024 la 7,8% în 2025, o reducere confirmată de Eurostat ca fiind una dintre cele mai mari din UE. Pentru anul 2026, agențiile de rating estimează un deficit situat între 5,8% și 6,25%. Totuși, problema rămâne majoră, România având cel mai mare deficit din UE și achitând 29,4 miliarde de lei dobânzi doar în primele șase luni ale anului 2026, fonduri care nu mai pot fi direcționate către spitale sau școli.
În final, Gheorghiu a susținut că PSD, odată ajuns la guvernare, caută vinovați precum Ilie Bolojan atunci când nu poate onora promisiunile de creșteri salariale și de taxe mai mici. Ea a menționat că reducerea deficitului a avut costuri pentru economie, dar a fost o necesitate recunoscută de Guvern. Atacurile politice nu pot rezolva problemele financiare sau reducerea deficitului, iar partidul trebuie să demonstreze capacitatea de a guverna efectiv.
Situația financiară a României este monitorizată constant de instituțiile europene, în special prin prisma indicatorilor raportați către Eurostat. Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, iar gestionarea acestuia influențează direct ratingul țării și costul împrumuturilor pe care guvernul le contractează pentru a finanța investițiile publice și serviciile sociale.