Secretarul de stat la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), Marius-Andrei Miftode, a semnalat dificultăți majore în procesul de implementare a normelor europene. Această situație este cauzată de lipsa personalului de specialitate din cadrul instituțiilor publice, ceea ce duce la întârzieri în adoptarea legislației primare și secundare la nivel național. Problemele de resurse umane afectează direct domeniul sustenabilității și al responsabilității sociale, blocând procesele legislative necesare.
Marius-Andrei Miftode a explicat că Ministerul Economiei se confruntă cu o medie salarială foarte redusă, fapt ce descurajează specialiștii să lucreze în acest sector. Există un proces de exod al resurselor umane către alte instituții, precum Ministerul Finanțelor, unde salariile sunt mai atractive. Această pierdere de expertiză cauzează o diminuare a capacității administrative, făcând imposibilă respectarea termenelor pentru hotărâri de guvern sau ordonanțe de urgență.
Pe lângă problema salarială, secretarul de stat a subliniat că atribuțiile sunt fragmentate între mai multe ministere, în loc să fie centralizate coerent. Marius-Andrei Miftode a menționat că Ministerul Finanțelor preia tot mai multe prerogative care ar trebui să aparțină Ministerului Economiei, instituția care ar trebui să susțină companiile în adaptarea la noile directive. Lipsa unei direcții clare de la un singur punct de coordonare afectează eficiența întregului sistem de guvernanță.
Problema guvernanței este prezentă și în zona digitalizării, ceea ce a încetinit procesele de debirocratizare pe care statul dorește să le realizeze. Marius-Andrei Miftode a propus ca atribuția de coordonare generală să fie situată la nivel de vicepremier sau sub subordinea Prim-Ministrului pentru a eficientiza procesele. În acest context, a menționat finalizarea proiectului Punctul Unic de Contact Electronic, un sistem de tip „one-stop shop” pentru licența industrială, dezvoltat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
În ceea ce privește gestionarea resurselor, situația este agravată de contextul politică legat de deficitul bugetar. În loc să se investească în îmbunătățirea situației de la Ministerul Economiei, sunt impuse măsuri de economisire care limitează capacitatea de a atrage experți. Această lipsă de investiție în capitalul uman de specialitate duce la apariția unor probleme de tip infringement, pe măsură ce instituțiile nu reușesc să aplice regulamentele europene în termenele stabilite.
Implementarea legislației europene în România depinde de capacitatea instituțiilor de stat de a asigura o execuție administrativă stabilă. În cadrul administrației publice, procesul de adaptare la directivele de sustenabilitate necesită o structură de guvernanță care să prevină fragmentarea competențelor. Fără o politică salarială competitivă și o coordonare centralizată, procesele de digitalizare și de aplicare a normelor de mediu sau economice rămân sub presiunea întârzierilor legislative.