Ilie Bolojan a oferit detalii despre deciziile fiscale luate în perioada de mandat, recunoscând că aplicarea unor taxe suplimentare asupra contractelor de muncă part-time nu a reprezentat o măsură corectă. Fostul premier a explicat că aceste decizii au fost influențate de necesitatea de a menține echilibrul bugetar și de a evita suspendarea fondurilor europene, într-un context în care reformele administrative și restructurările nu puteau fi implementate cu rapiditate.
În ceea ce privește regimul fiscal al angajaților part-time, Ilie Bolojan a susținut că principiul corect ar fi ca aceștia să plătească impozite direct proporțional cu numărul de ore lucrate. El a declarat că înțelege faptul că implementarea acestei măsuri nu a fost una bună, însă a subliniat că orice modificare legislativă care implică scăderea veniturilor sau creșterea cheltuielilor trebuie adoptată într-un mod care să protejeze echilibrul bugetar al statului.
Fostul premier a abordat și tema veniturilor statului, avertizând că România are nevoie de o restructurare a acestora pentru a susține servicii esențiale. Ilie Bolojan a menționat că este imposibil să existe un sistem de sănătate funcțional, un sistem de educație sau investiții dacă nu există venituri corespunzătoare. El a descris un risc de instabilitate format dintr-un amestec de venituri mici de tip anglo-saxon, cheltuieli sociale și un aparat de stat de tip nordic.
Un alt subiect discutat a fost conceptul de „aristocrație bugetară”, referindu-se la conducătorii companiilor din sectorul public. Ilie Bolojan a declarat că nu este o problemă ca un director de companie de stat să câștige 10.000 de euro sau să primească bonusuri de performanță. Problema apare atunci când acele companii, care operează în condiții de monopol, nu realizează investiții necesare, nu rezolvă problemele și nu oferă servicii de calitate, profitând doar din creșterea tarifelor.
În loc de reforme structurale, Ilie Bolojan a susținut că s-a optat pentru majorarea TVA pentru a asigura stabilitatea financiară. El a criticat tendința actualilor lideri de a vorbi despre o „moștenire dezastruoasă”, argumentând că deciziile fiscale au fost dictate de contextul economic. Fostul premier a menționat că o majorare salarială, care pare să fie omisă de noii guvernanți, ar putea fi posibilă doar dacă veniturile statului reușesc să acopere cheltuielile.
Gestionarea bugetului de stat și a taxelor reprezintă un element central în stabilitatea economică a țării, influențând direct capacitatea de finanțare a serviciilor publice. Deciziile privind TVA și impozitarea muncii part-time au un impact direct asupra consumului și asupra capacității de investiție a statului în sectoare precum sănătatea și educația, fiind subiecte constante în dezbaterea politică și economică din România.