Fostul premier Ilie Bolojan a reacționat în legătură cu decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a respins plângerile unor magistrați români privind plata integrală a restanțelor salariale. Bolojan susține că această hotărâre confirmă poziția Guvernului pe care l-a condus anterior. El a criticat tratamentul privilegiat acordat magistraților, descriind situația ca fiind o formă de aristocrație bugetară care poate dispune discreționar de banii românilor.
Conform declarației făcute de președintele PNL pe Facebook, plata imediată a unor sume de ordinul miliardelor de lei ar fi imorală într-o situație economică dificilă. Bolojan argumentează că statul nu poate fi obligat să plătească aceste restanțe uriașe fără a lua în calcul impactul asupra bugetului și alte obligații față de cetățeni. El consideră că deciziile privind repartizarea resurselor publice trebuie să aparțină Guvernului și Parlamentului, nu instanțelor.
Hotărârea CEDO a evidențiat și riscul existenței unor conflicte de interese în sistemul judiciar național. Instanța europeană a semnalat faptul că judecătorii care au soluționat cauze privind propriile drepturi salariale ar putea lipsi de imparțialitate. Interesul patrimonial personal al acestor magistrați ar putea interfera cu exercitarea imparțială a funcțiilor judiciare. Bolojan a subliniat că aceste suspiciuni afectează credibilitatea justiției într-un moment în care încrederea populației este deja scăzută.
Completul de șapte judecători de la CEDO a considerat cererile magistraților „vădit neîntemeiate”, luând în calcul constrângerile economice ale autorităților române. Instanța a menționat că sumele datorate celorlalți funcționari erau mult mai mici decât cele aferente magistraților. De asemenea, reclamanții nu făceau parte dintr-un grup vulnerabil, iar neplata nu îi expusese la riscul de a nu-și putea asigura traiul sau de a pierde singurul mijloc de subzistență.
În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că hotărârea CEDO și litigiul dintre ÎCCJ și Guvernul României sunt chestiuni juridice distincte. Această delimitare separă efectele deciziei europene de disputa juridică internă privind obligațiile statului. Bolojan a concluzionat că actualul Guvern va trebui să decidă dacă servește România sau aristocrația bugetară, punând accent pe necesitatea de a respecta interesele generale ale cetățenilor.
Disputele privind restanțele salariale ale magistraților au devenit un subiect de dezbatere juridică și economică majoră în România. Aceste litigii implică echilibrul dintre drepturile individuale ale funcționarilor publici și capacitatea de plată a bugetului de stat. Deciziile instanțelor europene și ale curților naționale sunt esențiale pentru stabilirea modului în care statul gestionează datoriile acumulate în perioade de criza economică sau de constrângeri bugetare severe.