Declarațiile de avere ale noilor membri ai Cabinetului dezvăluie un contrast financiar marcat între premierul Luca Niculescu și restul miniștrilor săi. În timp ce premierul deține economii modeste, acumulate în perioada activității sale diplomatice, unii membri ai Guvernului au raportat conturi masive, bijuterii scumpe și plasamente de milioane de euro. Documentele analizate arată atât sumele de bani deoparte, cât și sursele din care demnitarii au obținut veniturile importante.
Premierul Luca Niculescu se situează sub media miniștrilor în ceea ce privește bunurile deținute și sumele din conturi. Patrimoniul său include terenuri, două apartamente și o casă de vacanță, însă economiile sale sunt de doar 45 de mii de euro. Aceste resurse financiare provin din activitatea sa anterioară de diplomat. În comparație, Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei, a raportat cele mai mari economii, cu un total de 660 de mii de euro, provenite din activități în sectorul energetic, mediul academic și în sectorul privat.
Radu Marinescu, ministrul Justiției, a înregistrat venituri substanțiale înainte de ocuparea funcției actuale. În anul 2023, acesta a câștigat 1,4 milioane de lei din activitatea de avocat, la care s-au adăugat veniturile din mediul universitar și din funcția de consilier local. Totodată, Radu Oprea, ministrul Apărării, deține bijuterii în valoare de 40.000 de euro și a acordat împrumuturi de 3 milioane de lei unei firme, deși veniturile sale provin doar din funcțiile de ministru și senator.
Alți demnitari au raportat tranzacții financiare de tip împrumut. Florin Manole, ministrul Muncii, a acordat sume de 880 de mii de lei către o persoană fizică și către PSD, având în vedere și un cadou de nuntă de 87.000 de euro menționat anterior. Daniel Zamfir, ministrul Economiei, a acordat un împrumut de 1,5 milioane de lei anul trecut, deși venitul său de senator este de aproximativ 12-15 mii de lei pe lună. Acesta deține, de asemenea, bijuterii și obiecte de artă în valoare de 16 mii de euro.
Publicarea acestor documente variază în funcție de decizia Curții Constituționale a României (CCR). Curtea a stabilit că publicarea declarațiilor de avere poate încălca dreptul la protecția vieții private, considerând că depunerea acestora la organismul competent, ANI, este suficientă pentru verificarea legalității. Din acest motiv, unii demnitari au continuat să publice aceste informații, în timp ce alții au ales să nu mai facă acest lucru, conform deciziei instanței.
Contextul juridic al publicării acestor date este marcat de interpretările Curții Constituționale privind echilibrul între transparență și intimitate. Decizia CCR a pus în evidență faptul că publicarea integrală a averilor nu este întotdeauna necesară sau proporțională cu scopul legii, deoarece verificarea de către Agenția Națională de Integritate (ANI) asigură controlul necesar asupra patrimoniului funcționarilor publici.