Consiliul Superior al Magistraturii a publicat miercuri date oficiale privind indemnizațiile judecătorilor din România, în contextul dezbaterilor publice actuale. Instituția a oferit detalii despre veniturile magistraților și a oferit repere de comparație cu nivelul european, subliniind că un judecător stagiar încasează o sumă brută echivalentă cu 1,26 câștiguri salariale medii brute naționale. Această mișare a CSM vine după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins recent cererile unor magistrați români.
Datele privind grilele salariale aferente lunii octombrie arată o variație a indemnizațiilor nete în funcție de gradul profesional, vechime și gradație. Un judecător stagiar încasează între 6.990 și 8.285 lei, în timp ce un judecător cu grad de judecătorie are un venit între 10.486 și 16.157 lei. Pentru nivelul de tribunal, sumele variază între 14.390 și 17.948 lei, iar judecătorii cu grad de curte de apel primesc între 16.309 și 20.346 lei.
Analiza structurii sistemului judiciar indică faptul că, din totalul de 4.544 de judecători recențați la 26 octombrie, aproximativ 46% activează la judecătorii, reprezentând 2.076 de persoane. O parte de 33% din magistrați, respectiv 1.503 persoane, lucrează la tribunale, iar restul de 21%, adică 965 de judecători, își desfășoară activitatea la curțile de apel. Distribuția include detalii precum faptul că la tribunale se regăsesc 556 de judecători cu grad de curte de apel.
În ceea ce privește comparația cu economia națională, CSM a utilizat datele Institutului Național de Statistică din august 2026, când câștigul salarial mediu brut era de 9.497 lei. Un judecător definitiv cu grad de judecătorie, aflat la nivelul minim al grilei, încasează o indemnizație brută de 1,89 ori media națională brută. Totuși, România rămâne sub media europeană, care este de aproximativ 2,13 câștiguri salariale medii brute naționale, conform datelor din EU Justice Scoreboard 2026.
CSM a menționat că, la o analiză comparativă publicată anterior în iulie 2025, România ocupa poziția 20 din 27 de state pentru venitul brut la începutul carierei. Instituția a criticat practicile de transferare a divergențelor politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale prin prezentări distorsionate ale realităților naționale. CSM susține că astfel de acțiuni pot aduce câștiguri conjuncturale, dar afectează credibilitatea instituțiilor statului și a României în plan internațional.
Publicarea acestor date de către CSM se încadrează într-un context de monitorizare a indicatorilor economici și sociali din România. În perioada recentă, raportările privind indicatorii de performanță și nivelul de trai au fost frecvente, reflectând dinamica dintre deciziile de politică internă și standardele impuse de instituțiile europene, într-un climat economic marcat de monitorizarea constantă a salariilor și a costurilor de funcționare ale statului.